Zorii acestei dimineți bucurie au adus asupra lumii, României și cetății, prin prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, acei „Luminători care au luminat lumea cu dreapta credinţă”. Bucurie și praznic au vestit și clopotele Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Lipova Băi, acolo unde Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească.
Hram și haină de sărbătoare întru cinstirea celor al căror nume este purtat, ca într-o frumoasă și statornică mărturisire de credință, de peste 1,8 milioane de români. România are 698.155 de bărbaţi cu numele Constantin și 1.123.411 femei cu numele Elena. Desigur, fiecare cu derivatele sale. Nu sunt cifre inventate, ci statistica Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Este o zi care ne vorbește despre credință, despre cruce, despre libertate, despre unitate, despre mărturisire, dar și despre responsabilitate. Acea responsabilitate de a fi oamenii timpului nostru, după chipul, determinarea și faptele celor astăzi prăznuiți. A fi oamenii timpului nostru prin purtarea crucii personale cu demnitate indiferent de contextul vremurilor, prin implicarea cu dragoste în cele ale cetății și prin cărămida pusă prezentului și viitorului țării.
Om al timpului său, prin Edictul de la Milan, Împăratul Constantin cel Mare ne-a oferit libertatea de a fi creștini. Oameni ai timpului nostru, ne putem bucura de această libertate, de ce nu, inclusiv prin participarea la Recensământul din acest an, despre care Preafericitul Părinte Patriarh sublinia că este un moment favorabil pentru mărturisirea apartenenței religioase: „Declararea apartenenței religioase este un act personal de mărturisire a credinței în deplină libertate și cu responsabilitate. Să nu considerăm această mărturisire de credință ca fiind neimportantă sau subînțeleasă. Dimpotrivă, această mărturisire este foarte necesară pentru prezentul și viitorul României”. Poate că nu putem noi da edicte, poate că nu vom vedea scris pe cer „Prin aceste semn vei învinge”, poate că nu vom ajunge la măreția faptelor Împărătesei Elena, însă luând aminte la cele mari fapte ale lor, putem fi de asemenea mari întru cele mici ale noastre, dovedindu-ne a fi în orice împrejurare oamenii potriviți la locul potrivit.
Despre cum Sfinții Împărați Constantin și Elena au fost oamenii timpului lor, a vorbit astăzi, în Parohia Lipova Băi, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, îndemnându-ne pe toți „să prețuim libertatea, să cunoaștem adevărul de credință și să lucrăm pentru unitatea Bisericii Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Cuvântul Ierarhului
Darul libertății întru mărturisirea adevărului de credință
„Sărbătoarea Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, reprezintă pentru Biserica noastră un moment de reflecţie asupra a ceea ce înseamnă libertatea ca dar al lui Dumnezeu dat omului, şi totodată posibilitatea manifestării libere a Bisericii întemeiate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos într-o lume adesea constrânsă şi lipsită de libertate.
Este cunoscută viaţa şi activitatea Sfântului Împărat Constantin, precum şi a mamei sale, Sfânta Elena. Biserica creştină mărturiseşte de mai bine de un mileniu şi jumătate, contribuţia acestor sfinţi cu responsabilităţi lumeşti dar şi creştineşti, la dezvoltarea ei în plan orizontal, însă în permanentă legătură cu adevărul revelat prin lucrarea Sfântului Duh.
Sfântul Constantin a fost un împărat care a străbătut neîncetat drumurile Imperiului Roman din Britania până în Siria, a purtat bătălii importante, a înţeles semnul lui Dumnezeu (Sfânta Cruce), s-a întâlnit cu sfinţii şi cu episcopii care au participat la Sinoadele Bisericii şi a ctitorit bazilici creştine în diferite locuri ale imperiului.
Cu siguranţă Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au cunoscut ce înseamnă libertatea de exprimare şi de manifestare a Sfinţilor Martiri care au dat dovadă în persecuţii de multă jertfă şi putere interioară spre a nu fi constrânşi în mărturisirea credinţei adevărate de nimeni şi nimic din lume. Curajul, voinţa, dragostea şi nădejdea Sfinţilor Mucenici au lăsat urme în rândul poporului încreştinat, şi în momentele lui de libertate.
Cuvintele Mântuitorului Hristos: „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8,32), au pătruns adânc în inimile noilor creştini persecutaţi, care s-au bucurat apoi, în secolul al IV-lea, de legea care le oferea libertatea de manifestare a credinţei, dată de Sfântul Împărat Constantin.
Asumându-şi această libertate, Sfântul Constantin a dorit ca în interiorul Imperiului Roman să biruie adevărul de credinţă, învăţătură afectată de erezia lui Arie. Probabil Împăratul cunoştea cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Biserica Dumnezeului celui viu (este) stâlp şi temelie a adevărului” (I Timotei 3, 15). Întâlnirile lui cu Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei, Sf. Ierarh Nicolae al Mira Lichiei, Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei (Creta), au avut un impact în sufletul Împăratului care a convocat şi prezidat lucrările Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325), dornic să se stabilească învăţătura adevărată despre dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos şi apoi unitatea politico-religioasă a Imperiului.
Unitatea era necesară pentru Imperiu, cât şi pentru Biserica creştină, în primul rând pentru a putea înfăptui diverse lucrări interne, dar şi pentru că cele două instituţii (entităţi) erau supuse multor atacuri potrivnice. Unitatea Bisericii ajuta la menţinerea unităţii Imperiului Roman.
Libertatea acordată creştinismului prin Edictul de la Milan din anul 313 a însemnat pe lângă posibilitatea săvârşirii cultului divin public în mod liber, şi începutul construirii de biserici sau de transformare a unor temple păgâne în bazilici creştine.
Sfântul Împărat Constantin şi membrii familiei sale (mai ales mama sa Elena), dădeau episcopilor ajutoare şi mijloace materiale pentru a repara bisericile sau pentru a ridica altele noi.
La Ierusalim, în Ţara Sfântă, Antiohia, Tyr, Nicomidia, Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici măreţe.
Şi astăzi pelerinii au posibilitatea să vadă „urmele” ctitoriilor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru toate aceste lucrări amintite şi altele săvârşite spre slava lui Dumnezeu şi binele Bisericii, Împăraţii Constantin şi Elena au fost trecuţi în rândul Sfinţilor şi cinstiţi până în zilele noastre.
Cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Ţara noastră este evidentă încă din Evul Mediu, atât prin cultul lor, cât şi prin ridicarea de biserici şi purtarea numelor de către români.
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul în primul Cuvânt de învăţătură de la sărbătoarea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena face o paralelă şi legătură duhovnicească, între convertirea Sf. Ap. Pavel pe drumul Damascului, prin glasul şi lumina Fiului lui Dumnezeu şi convertirea Sf. Împărat Constantin, când s-a arătat pe cer semnul Sfintei Cruci, între chemarea lui Pavel şi cea a lui Constantin.
În acelaşi cuvânt, Sf. Antim subliniază importanţa darurilor primite de Sf. Constantin de la Dumnezeu: „de a îndrepta pe răzvrătiţi”, „de a păzi turma lui Hristos” şi „de a face dreptate”.
De la Sfântul Împărat Constantin şi de la ceilalţi împăraţi bizantini, au învăţat Voievozii români să continue tradiţia susţinerii şi înnoirii Bisericii Ortodoxe din Ţările Române.
Liberatori ai Bisericii Creştine şi ctitori de biserici, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt modele pentru slujitorii şi ctitorii Bisericii din următoarele secole.
Să prețuim libertatea, să cunoaștem adevărul de credință și să lucrăm pentru unitatea Bisericii Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.
21 mai 2022, Liturghie Arhierească în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Lipova Băi. Ca într-o frumoasă îmbrățișare a binelui, la finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa, bogatul sobor slujitor și credincioșii au înconjurat, după datină, biserica, pentru ca mai apoi să se săvârșească o slujbă de pomenire pentru toți cei dragi ai locului și nu numai trecuți la cele veșnice. Preasfinția Sa a felicitat pentru frumoasa lucrare a Parohiei misionare din Lipova Băi pe Părintele Paroh Cosmin Balint, dar și pe Părintele Gheorghe Dehelean și Familia Miloș Constantin, ctitorii acestei biserici.
A fost bucurie, a fost frumusețe întru întâmpinare, a fost împreună-rugăciune și o binevenită reașezare a candelei vii a vieții Sfinților Împărați Constantin și Elena, în fața sufletelor și a minții tuturor celor care vor să se părtășească de lumina ei.
HRISTOS A ÎNVIAT! LA MULȚI ANI!
