Biserica de lemn din Buceava-Șoimuș, comuna Brazii, județul Arad, datează din secolul XVIII. Are hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”.

Ascunse într-o vale răcoroasă, mărginită de povârnișuri împădurite, două sătucuri au viețuit unul lângă altul, rugându-se de secole la aceeași biserică. Documentele istorice le menționează separat sau împreună: Șoimuș, Buceava, Buceava-Șoimuș sau Șoimuș-Buceava. În anul 1439 apare într-un document sub numele maghiar de Solmosfalva adică satul Șoimoș (sau Satul lui Șoimuș), căci conscriptorul a notat așezarea pe limba lui. Potrivit preotului cercetător Pavel Vesa, biserica a fost construită inițial în satul învecinat Iacobini unde era „în anul 1775 deja sfințită, construită din lemn, cu hramul Sf.Teodor Tiron, așezată pe o colină de la capătul uliței de sus care poartă denumirea Morminții Vechi, vândută în anul 1865 satului Buceava, în prezent are hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”.

Sărbătoarea hramului a început cu Utrenia și Sfânta Liturghie. Cu această ocazie în prezența unui număr însemnat de credincioși s-a săvârșit și Taina Sfântului Maslu. Cuvântul de învățătură a fost susținut de către Pr. Luşca Ciprian Dumitru de la Parohia Zimbru, cuvânt ziditor de suflet, în care părintele a făcut o exegeză a Evangheliilor ce se citesc la Taina Sfântului Maslu, scoțând în evidență rolul și simbolismul acestei Taine atât de folositoare pentru trup cât și pentru suflet.

Din sobor au făcut parte: Preot paroh Zbîrcea Teodor-Gheorghe, Pr. Luşca Ciprian Dumitru de la Parohia Zimbru, Pr. Ştefan Groza de la Parohia Dieci, Pr. Horga Petru-Marius de la Parohia Pleşcuţa și Pr. Vesa Ioan de la Parohia Iosăşel. În încheiere a fost săvârșită slujba parastasului pentru ctitori.

La final a fost organizată tradiționala agapă frățească de unde au gustat toți credincioșii prezenți la hramul bisericii Șoimuș.

Pr. Teodor Gheorghe Zbîrcea