Duminică, 13.11.2022, a Samarineanului milostiv, Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, din Beliu, protopopiatul Ineu, a îmbrăcat haine de sărbătoare la aniversarea celor 85 de ani de la sfințire și târnosire de către vrednicul de pomenire Preasfințitul Părinte, Nicolae Popovici al Oradiei, împreună cu protopopul de Beliu, Constantin Mureșan, precum și un sobor de 15 preoți din cadrul Protopopiatului Beliu.
S-a săvârșit slujba Utreniei, urmată de Sfânta Liturghie, parastas de obște, în prezența preacucernicilor părinți: pr. ic. Morar Ioan –paroh în Beliu, pr. ic. Huțiu Ioan (fost preot paroh 1994-2020) și pr. ic. stvr. Nica Moise (fost protopop al Ienopolei – Ineu). Cuvântul de învățătură a fost rostit de către părintele protopop Moise, care explicând pericopa evanghelică a arătat cele trei categorii de oameni: „om contra om”, „om pe lângă om” și „om pentru om”, în care cel plăcut lui Dumnezeu este „omul pentru om”, asemenea Samarineanul milostiv, care de altfel este și simbolul Domnului Hristos, care din iubire pentru oameni ne-a dăruit Viața, dându-și însăși Viața Sa, pe altarul de jertfă al Sfintei Cruci. Totodoată a arătat părintele vorbitor că toți ctitorii, binefăcătorii, membrii Consiliului Parohial, credincioșii dreptmăritori și ostenitori ai Bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Beliu, din perioada interbelică, respectiv anul 1937, s-au arătat iubitori și cinstitori lui Dumnezeu, prin primirea ierarhului de atunci, Preasfințitul Nicolae, prin jertfa lor de a ridica o biserică frumoasă și impunătoare pentru acea vreme, vrednică pentru un centru de protopopiat.
S-a săvărșit după cum am spus mai sus și un parastas de obște pentru cei care s-au ostenit din anul 1930 în timpul și cu osteneala Protopopului Constantin Mihulin – 14 noiembrie 1937 când s-a tornosit și sfințit actuala biserică. S-au ridicat astfel rugăciuni pentru sufletele adormiților protopopi: Ioan (1700), Gheorghe (1745-1784), Mihai Popovici (1784-1793), Ioan Popovici (1793-1811), Constantin Popovici (1811-1819), Gheorghe Popovici (1819-1821), Laurențiu Pașca (1821-1835), Gavriil Giulani (1835), Simion Bica (1835-1850), Iosif Marchiș (1850-1872), Ioan Căpitan – Ioan Pința (1872-1885), Petru Suciu (1885-1895), Petru Șerb (1895-1930), Constantin Mihulin (1930- 1934), Constantin Mureșan (1935-1948).
S –au pomenit de altfel și preoții parohi ai Beliului: Ioan (1749,1750,1756), Mihai Bistrinovici (1767), Ioan Opriș (1784), Naja (1786), Iosif (1786), Teodor Popovici (1791), Nicolae Stanca (1845-1856), Petru Șerb (1897-1936), George Molnar (1897-1900), Pavel Papp, Ioan Molnar (1924), Ioan Leucuța (1925-1930), Ioan Cociuban (1930-1938), Ioan Papp (1935-1944), Mandache Constantin (1945-1957), Miron Iercan (1958-1979).
S –au ridicat rugăciuni și pentru sufletele adormiților robilor: Consiliul parohial ( Ioan Seviciu – directorul școlii conf. ortodoxe din Beliu; Ioan Ille –avocat; Teodor Porumb; Gheorghe Codrea, Antonie Bogoș –cantor; Nicolae Bejan, Vasile Sala, Ioan Ilica, Ioan Cristea, Pavel Popa – bogleu, Moise Bolog; Ioan Ciorea; Alexandru Lup; Gheorghe Pele, Sebeșan Alexandru –epitrop; Constantin Zerna – epitrop; Ioan Ardelean –crâznic), ctitori -donatori (Liviu și Aurora Giurău- notari; Constantin și Elena Munteanu din Cluj; Gheorghe și Maria Vexler; Vasile și Marinica Sala; Teodor Zau), binefăcători (Aurel și Leontina Vidu, Petru și Aurelia Lăzar, Pavel și Maria Țica, Gheorghe Leac, văduva Cismaș Finica, preoteasa Ersilia Molnar – învățător).
La finalul Sfintei Liturghii, părintele paroh, Morar Ioan, a mulțumit preoților coslujitori, și tuturor credincioșilor care s-au implicat și au sprijinit acest proiect de suflet al parohiei, numit „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri și cinstiți-le memoria”.
Prof. Zau Raul
