În după-amiaza zilei de duminică 6 noiembrie 2022, preoţii din cadrul Cercului Pastoral-misionar  Nr.3 Gurahonţ, coordonat, din încredinţarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Timotei, de către preotul Moţ Aurelian Iulian, s-au întrunit, la Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” parohia  Bonțești,  protopopiatul Sebiş.

În cadrul acestei întruniri s-a săvârşit Sfânta Taină a Maslului la care au luat parte credincioșii parohiei și din parohiile învecinate.

Din sobor au făcut parte: pr. Moț Iulian coordonatorul cercului, pr.Groza Ștefan de la parohia Dieci, pr.Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru, pr. Vesa Ioan de la parohia Iosășel, pr. Curechean Alin de la parohia Cil, pr.Bej Florin de la parohia Crocna,  pr.Cristea Silviu de la parohia Guravăii, pr. Pasc Darius de la parohia Bonțești, pr. Zbârcea Teodor de la parohia Mădrigești.

Având în vedere că Sfântul Sinod a proclamat anul acesta, ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”, preotul Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru a susținut următoarele teme:

1. Sfântul Paisie de la Neamţ (1722-1794).Despre viața și cultură.
2. Învăţătura Sfântului Paisie de la Neamţ despre rugăciune.

În susținerea temei părintele Ciprian spunea:

Ultima și cea mai importantă etapă din viața și activitatea Sfântului Paisie, a concretizat-o într-o imensă activitate literar-bisericească: două echipe de traducători, de copiști și de critici, cu el în frunte, lucrau fără întrerupere la revizuirea și traducerea scrierilor Filocalice în slavonă și în română. Numărul total al manuscriselor din timpul său se ridică la 300 – dintre care 44 alcătuite de el însuși – Mănăstirea Neamț devenind un deosebit de important centru de cultură teologică-ascetică.

Numeroase manuscrise slavone s-au răspândit în mănăstirile ortodoxe din Bulgaria, Serbia și de la Athos. Schitul Sfântul Ilie și mănăstirile Pantacrator și Noul Athos – ultima înființată de ucenicii săi – au dus mai departe tradiția spiritului paisian. Opera Sfântului Efrem Sirul, tradusă de el din greacă în slavonă s-a tipărit la Neamț în 1812. Cum era de așteptat, rânduielile sale monahale au influențat masiv viața religioasă a Bisericii Ruse. Mulți dintre ucenicii săi s-au răspândit în 117 mănăstiri și schituri din 35 de eparhii ale acestei Biserici.

Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț este considerat unul din cei dintâi scriitori asceți ai secolului al XVIII-lea. Curentul de reînnoire a vieții monahale pe care l-a creat a avut un efect benefic și prin faptul că a contractat curentul de grecizare și a favorizat impunerea limbii poporului în biserică, cultură și literatură.

Învăţătura Sfântului Paisie despre Rugăciunea lui Iisus este cuprinsă într-o epistolă concepută în şase capitole, pe care el a scris-o împotriva acelora care, din neştiinţă sau răutate, defăimau această rugăciune.

Sfântul Paisie aduce şi o altă dovadă incontestabilă a faptului că Rugăciunea lui Iisus era cunoscută şi practicată de creştini încă din vechime. El citează dintr-o scriere a Sfântului Simeon Noul Teolog, în care acesta vorbeşte despre păzirea inimii de gândurile necurate prin rostirea în minte a Rugăciunii numelui Domnului nostru Iisus Hristos.

În finalul întâlnirii, preotul paroh Pasc Darius  a mulţumit preoților și  celor prezenți pentru participare.

Pr. Moţ Aurelian Iulian