Duminică, 20 noiembrie, străvechea biserică de lemn din Iercoșeni, a fost gazda unui eveniment cultural de excepție – lansarea cărții domnului profesor Ovidiu Someșan: „Moara cu noroc între istorie și geografie”.

La acest deosebit eveniment au luat parte însăși autorul, domnul profesor Ovidiu Someșan însoțit de distinsa sa soție; domnul Primar al comunei Șilindia: Rovin Mariș, domnul Iosif Tocoian – notar în Beiuș, domnul învățător Ioan Curpaș din Beiuș; preotul – Valentin Herbei parohul Parohiei Ortodoxe Buteni; numeroși fii ai satului Iercoșeni: printre care amintim pe Lt. Col. Cristian Soare (venit din Sibiu); locuitori ai satului Iercoșeni, dintre care amintim pe d-na Maria Cristea și d-na Cornelia Soare, dar și alți oaspeți din Buteni, Arad, Beiuș.

În calitate de fost preot paroh și administrator al Parohiei Iercoșeni Părintele Iulian Ivănuț, a adresat un cuvânt de bun venit tuturor, apreciind în mod deosebit atât dorința autorului de a-și lansa prezenta carte: „în inima Iercoșeniului”, în bisericuța ce străjuiește de secole (din vârful dealului) curgerea timpului peste: „satul de pe fundul văii”, cât și demersul jertfelnic al domnului profesor Ovidiu Someșan în tot ceea ce presupune munca de cercetare, editare, și publicare a acestei cărți, care reprezintă cu adevărat nu doar o încercare documentată a elucidării misterului: unde a fost de fapt „Moara cu noroc”, despre care vorbea Slavici; ori „a enigmaticului Lică Sămădăul”, ci și un veritabil compendiu monografic al unei localități, pe care deși parcă contemporaneitatea o condamnă dispariției, va rămâne una nepieritoare prin felul ei de a fi, parcă desprins din basm.

În cele ce au urmat, cuvinte de aleasă apreciere au rostit d-nul Primar al Comunei Șilindia – Rovin Mariș, d-nul notar Iosif Tocoian din Beiuș, Pr. Valentin Herbei – care au apreciat într-un mod deosebit strădania depusă de către domnul profesor Ovidiu Someșan, a cărui demers reprezintă o: „adevărată mărturisire de identitate și credință”, al unui suflet care profund atașat de aceste meleaguri care lasă posterității și alte lucrări deosebit de însemnate precum: „De la Bucin la Buteni”(Arad, 2005); „Buteniul și Unirea”, (Arad, 2018); „Colonelul și troița” ( Arad,2019); Simion Moț – „Cronica de la Buteni” (Arad, 2015).

Mulțumind tuturor celor prezenți, autorul, domnul profesor Ovidiu Someșan, și-a exprimat recunoștința față de toți cei prezenți, dar mai cu seamă tuturor celor ce l-au susținut și ajutat în realizarea acestei lucrări: soției sale, precum și locuitorilor din Iercoșeni în special doamnei Cornelia Soare, doamnei Maria Cristea, familiei Ioan Coșa; familiei Vasile Măcelaru; familiei Bun Ilie, care l-au susținut în tot demersul său, punându-i la dispoziție cu multă deschidere, atât informații verbale, cât și poze, ori manuscrise din biblioteca cunoscutei poete locale Emilia Iercoșan, pe care le-a așezat laolaltă cu toate celelalte documente și informații, și care împreună glăsuiesc despre: „Iercoșeniul care, solitar și îngândurat, așteaptă o recunoaștere deplină a celor petrecute aici, să umble într-o bună zi și pe ulițele bătătorite de copitele cailor care i-au purtat în spate bucuriile și necazurile”…. („Moara cu noroc între istorie și geografie”, Editura Gutemberg Univers, Arad, 2022, p. 116)

Demersurile documentate ale autorului vin să împlinească una dintre dorințele cunoscutei și reprezentative poete locale: Emilia Iercoșan care prin anul 1980, în cadrul unui interviu, își exprima două din dorințele sale: „Mi-aș dori să existe și aici un mijloc de transport în comun,…și a doua mea dorință ar fi aceea de a se ridica o coloană pe locul (nu departe de aici) unde odată a fost Moara cu noroc”.

Ori realizarea acestei cărți, potrivit autorului, reprezintă tocmai împlinirea celei de-a doua dorințe a poetei Emilia Iercoșan: – o coloană dincolo de spațiu și de timp care să temeluiască adevărul, pe care într-un chip tainic îl cuprind aceste meleaguri.

Adevărul subliniat și de autorul lucrării: „: Moara cu noroc între istorie și geografie”, că Ioan Slavici în realizarea nuvelei „Moara cu noroc”, a poposit și s-a inspirat din viața și relatările locuitorilor de odinioară din Iercoșeni – vechiul Fundureni, un sat „de lotrii”, în vecinătatea căruia stătea: „Birtul lotrilor”.

Iar Lică Sămădăul pe unde rătăcește?

„… Pe la gurile de șes ale Crișurilor trăiesc luncanii. (….) Sunt în genere, mai îndrăzneți și mai năvalnici, oameni cu deosebire trupeși și chipeși, cei mai avântați dintre românii pe care îi știu. Tipul luncanului m-am încercat să-l înfățișez în Lică Sămădăul din Moara cu Noroc”. (Ioan Slavici, Opere, VIII, 2007, pp. 269-365).

Este acel personaj literar, creat de geniul lui Ioan Slavici, spre a întruchipa chipul lotrilor, frecvent întâlniți în Ținutul Luncanilor, între care se numără și lotrul Nicolae Cristea din Iercoșeni.

Preot Valentin-Nicu Herbei