Catedrala istorică a Aradului, așezată sub ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul, s-a bucurat astăzi de prezența Ierarhilor arădeni, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Timotei și Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Emilian Crișanul, care, împreună cu sobor de preoți și diaconi, au săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească la praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Este o binecuvântată zi ploioasă astăzi, în ziua în care în calendar, în dreptul zilei de 29 august, scrie cu roșu „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”. În cursul săptămânii fiind, ar putea trece oarecum neobservată această sărbătoare de sfârșit de Gustar, când Anul bisericesc 2023 se pregătește să dăruiască toate cele ale sale lui 2024… spre cercetare, îndreptare sau desăvârșire. Ar putea trece neobservată, însă cum să fie posibil acest lucru când cel pe care îl are în centrul ei este „omul care l-a uimit pe Dumnezeu”, așa după cum spunea Preasfințitul Părinte Emilian într-una dintre predicile așezate, de-a lungul timpului, la sufletele credincioșilor: „Sfântul Ioan era totuși om, dar acest om Îl uimește pe Dumnezeu, încât Hristos Dumnezeu va spune: «adevăr grăiesc vouă că dintre cei născuți din femeie nimeni nu e mai mare ca Ioan Botezătorul» (Matei 11,11). Ce definiție supremă dată de Dumnezeu omului! De ce? Pentru că Sfântul Ioan Îi dă totul lui Dumnezeu”.
Ne este, așadar, această zi, de ce nu, o zi a propriei uimiri în fața măreției lui Dumnezeu și a Sfinților Săi și totodată o zi în care suntem chemați să reflectăm în ce fel reușim noi, prin cele mai mici fapte și gânduri, a-L uimi pe Dumnezeu. Spre mântuire sau pieire.
În Cuvântul de învățură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a vorbit despre „cel mai mare Sfânt al Bisericii”, spunând că această sărbătoare „ne duce cu gândul dincolo de ospățul lui Irod, la ospățul de dincolo de lumea aceasta, la Împărăția lui Dumnezeu”:
„Astăzi, la încheierea anului bisericesc, este pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul, iar de acum ne gândim la judecata din urmă. Însăși moartea martirică pe care a avut-o Sfântul Ioan ne îndeamnă să ne gândim la sfârșit. Mai ales că se încheie și un an bisericesc, facem o încheiere și iată cu prilejul acesta încheiem și o lucrare mare care s-a împlinit la această Catedrală Veche, istorică: așezăm crucea reînnoită pe turnul bisericii.
Ne gândim astăzi la capul Sfântului Ioan Botezătorul adus pe tipsie celor care participau la banchet. Ce spectacol nepotrivit! În plină beție, dansuri și veselie, să aduci în fața oaspeților un cap pe tipsie, la dorința celei care era considerată soția lui Irod Antipa, unul dintre moștenitorii lui Irod cel Mare, care a trecut prin sabie pe pruncii de la Betleem. Acum, urmașul aceluia face la fel: taie capul celui mai mare Sfânt al Bisericii. O întreită misiune a avut Sfântul Ioan Botezătorul: de propovăduitor al pocăinței, Înaintemergător și Botezător al Domnului.
Biserica a așezat sărbătoarea aceasta la finalul anului, cu un tâlc deosebit: în luna lui august, gustar cum îi zice poporul, de pregustare a noastră din Împărăția lui Dumnezeu. Ne duce cu gândul dincolo de ospățul lui Irod, la ospățul de dincolo de lumea aceasta.
Să cinstim și noi pe Mântuitorul și să adorăm și noi dumnezeirea Sa, așa cum a făcut-o Ioan Botezătorul: cu cel mai scump preț. Capul este rezervat pentru binecuvântarea lui Dumnezeu, ca să avem toate gândurile bune, nu ca cei care l-au condamnat pe Ioan Botezătorul. Să avem tot ceea ce înseamnă funcționarea cinstită, curată și înălțată a ființei noastre, trup și suflet. De aceea este și simbolică icoana în care este arătat în chip de înger pământesc, tinând el însuși capul pe tipsie. Conducerea vieții omului, cel care gândește toate, simte toate, cântărește toate și călăuzește viața cu binecuvântarea lui Dumnezeu. Să cerem și noi această binecuvântare peste capetele noastre pe care a avut-o Ioan Botezătorul, cea mai curată din câte au fost pe pământ. Un Înaintemergător al lui Mesia nu putea să fie decât un om ales, un om deosebit. Un om care a dovedit acest lucru chiar și prin moartea sa. Nu afost altul mai mare ca el. A murit pentru tot ce ne apropie pe toți de Dumnezeu, pentru a-I aduce cuvenita închinare și noi, mărturisirea de credință care să fie binecuvântată acum și în veci.”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Timotei.
La finalul Sfintei Liturghii, Ierarhii noștri au sfințit Crucea care urmează să fie înălțată pe turnul Catedralei și totodată i-au dăruit un buchet de flori ale recunoștinței credincioasei din Parohia Arad-Centru, care a făcut o jertfă deosebită, de suflet, pentru ca acest moment să fie posibil.
„Mulțumim din suflet pentru această jertfă. O să fie Sfânta Cruce, așa cum sunt toate Crucile de pe turlele bisericilor noastre, un far luminos care ne îndreaptă spre Hristos. Când vedem Sfânta Cruce pe o biserică, ne facem semnul Sfintei Cruci, ne înălțăm mintea la Ceruri și ne gândim la jertfa Mântuitorului Iisus Hristos și la dragostea Lui nesfârșită, ajutându-ne și pe noi să purtăm crucea vieșii pe calea către viața veșnică.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.
Marți, 29 august 2023. Liturghie Arhierească la Catedrala istorică a Cetății Aradului, sfințirea Crucii care în curând va fi „far luminos spre Hristos” de pe turnul acestui lăcaș de închinare. Un timp cu și pentru Dumnezeu. Un timp în care ne putem întreba ce așezăm noi, înaintea Lui, pe tipsia propriilor vieți… capetele semenilor tăiate dintr-un îngust interes personal, lipsă de viziune și neputința de a privi spre Împărăția Cerurilor sau faptele dragostei celei adevărate, mântuitoare. Pentru că, ne arată astăzi Irod, că oricât de multă putere ni s-ar putea părea că avem în această împărăție lumească, oricât de multe capete am putea „tăia” prin faptele noastre, oricât de înalți ni s-ar părea că suntem… măsura unei vieți cu adevărat așezată în Hristos este dragostea și determinarea pe calea Binelui a Sfântului a cărui lumină n-a putut fi ținută sub obroc nici peste secole de istorie: Sfântul Ioan Botezătorul.
