Duminica a XXV-a după Rusalii, a „Samarineanului Milostiv”, dar și premergătoare începutului Postului Crăciunului, regăsește membrii Cercului pastoral-misionar Târnova, coordonat de Pr. Ivănuț Voicu, la ceas de rugăciune și meditație în Parohia Târnova.

S-a săvârșit Sfânta Taină a Maslului de către preoții: Pr. Protopop Zaha Adrian – Parohia Ineu, Pr. Ivănuț Voicu – Parohia Chier, Pr. Alin Pingică – Parohia Arăneag, Pr. Leucuța Marius – Parohia Agrișu-Mare, Pr. Achim Giani – Parohia Dud, Pr. Bun Costel – Parohia Tauț, Pr. Giurgiu Gheorghe  – Parohia Nadăș, Pr. Lucaciu Marius  – Parohia Minișel,  Pr. Păiușan Florin – Parohia Târnova, Pr. Măriuță Doru – Parohia Camna. Soborului slujitor s-au adăugat și invitați de suflet ai Parohiei: Pr. Ivănuț Valerian-Iulian – Parohia Bârsa, Pr. Rău Mădălin Florentin – Parohia Revetiș.  De asemenea, soborul a fost împlinit și de prezența: Pr. Pensionar Păiușan Teodor (Târnova).

Un înălțător cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele protopop Zaha Adrian, pornind de la frumusețea comuniunii în Biserică, ”Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui frații împreună!” (Ps. 132, 1). La acestea se adaugă și faptul că ne regăsim încă sub lumina praznicului Soborul Sf. Arh. Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri, și, de luăm în considerare cuvântul ” Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalm 103, 5), înțelegem că îngerii sunt ființe, făpturi duhovnicești create de Dumnezeu. Tradiția dogmatică a Bisericii învaţă că Dumnezeu a creat mai întâi lumea nevăzută, de natură spirituală, trecând abia apoi la creația lumii văzute, de natură materială. Un singur loc din Scriptură se referă deslușit la acest aspect: „Știi tu cine a hotărât măsurile pământului […] sau cine a pus piatra cea din capul unghiului, atunci când stelele dimineții cântau laolaltă şi toţi îngerii Mă sărbătoreau?” (Iov 38, 5-7).  Sfânta Scriptură nu ne oferă multe informații despre momentul venirii lor la existență. Singura mărturie despre momentul apariției lor, o avem în cartea lui Iov 38, 7, unde spune că atunci „când s-au făcut stelele, lăudatu-M-au cu glas mare toţi îngerii Mei„. Aşadar, îngerii nu sunt plăsmuiri imaginative umane.  Îngerii sunt slujitori ai lui Dumnezeu și ai oamenilor: ”Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii?” (Evrei 1, 14).

Din soborul îngerilor, cei mai cunoscuți sunt Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfântul Arhanghel Mihail este cel care i-a scos pe Adam si pe Eva din Rai după căderea lor in neascultare, l-a ajutat pe Moise să treacă prin Marea Roșie ca pe uscat, i s-a descoperit lui Iosua ca fiind „căpetenia oștirii Domnului” (Iosua 5, 14), l-a ajutat pe David să-l biruiască pe Goliat și l-a hrănit pe Ilie în pustiu. În Noul Testament este cel care îl eliberează pe Petru din închisoare, dezleagă lanțurile lui Pavel pe când se afla în temniță, și îl întărește pe Sfântul Constantin cel Mare în lupta cu Maxențiu. Arhanghelul  Gavriil vestește întruparea Domnului, lui Zaharia ca va avea un fiu, iar Sfinților Ioachim și Ana ca vor avea o fiica, pe Fecioara Maria. El le vestește femeilor mironosițe ca Domnul a înviat.

Momentele înălțătoare au continuat și după Taina Sfântului Maslu printr-o serie de pricesne interpretate magistral de tinerii Ignișca Maria Lucia și Pingică Laurențiu.

În încheiere, preotul paroh Păiușan Florin a mulțumit preoților prezenți și credincioșilor pentru osteneala lor și a susținut referatul cu tema: ”Învățământul muzical bisericesc în Biserica Ortodoxă Română în sec. XIX – XX”. În bisericesc în Biserica Ortodoxă Română,  învățământul muzical a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, odată cu introducerea cântării corale armonice în bisericile românești. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cântarea monodică de strană a fost înlocuită treptat de cântarea corală armonică, dar introducerea acestei noi forme de cântare în Biserica noastră s-a făcut destul de greu, întâmpinând chiar și opoziția unor reprezentanți ai Bisericii. Primul cor, a fost cel înființat de arhimandritul rus Visarion, pe lângă biserica Curtea Veche, din București, folosea un repertoriu alcătuit din lucrările unor compozitori ruși, traduse în românește și adaptate. Alt cor era cel instruit de Anton Pann, la bisericuța Crețulescu din București. În Moldova s-a înființat un cor la Seminarul din Socola, apoi la Catedrala Mitropolitană din Iași, ambele conduse de G.D.Burada. În Banat, primul cor bisericesc a luat ființă la Lugoj, în 1840 – 1841. După Unirea Principatelor s-a introdus în mod oficial cântarea corală în cultul divin, printr-un decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, la 18 ianuarie 1865. În perioada de început, noua cântare corală n-a fost prelucrată și armonizată în spirit național, ci a suferit influențele curentului germano-italian și rusesc, ce se resimt în lucrările lui Alexandru Flechten-Macher, Eduard Uachmann, Ioan Cart, Carol Fliculi, Isidor Vorobchievici, Eusebiu Mandicevschi, Ciprian Porumbescu. Printre cei care au prelucrat cântările bisericești în spirit național, bazate pe cântarea tradițională, se numără Alexandru Podoleanu (1846 – 1907), profesor de muzică vocală, din București, și dirijor al corului bisericii “Domnița Bălașa”. Multe din melodiile sale au devenit tradiționale și oficiale în Biserica Ortodoxă Română. Cei care au început o transcriere, prelucrare și armonizare a cântărilor psaltice de strană, în Biserica noastră, au fost Teodor Georgescu (1824 – 1880), George Ionescu (1842 – 1922) și mai ales Gavril Musicescu (1847 – 1903). Cu aprobarea specială a Sfântului Sinod, Gavriil Musicescu – ajutat de profesorii de muzică Gr. Gheorghiu și Gh. I. Dina, din Iași – a început transcrierea pe note lineare a cântărilor bisericești.

Amintim și de Trifon Lugojan (1874-1948), compozitor român și profesor de muzică bisericească ortodoxă arădean. A contribuit semnificativ la proiectul de uniformizare a muzicii bisericești arădene, inițiat de episcopul Ioan Ignatie Papp, prin crearea notației muzicale pentru toate slujbele liturgice ortodoxe în concordanță cu melosurile liturgice interpretate în bisericile ortodoxe din județul Arad. Lugojan a fost considerat una dintre cele mai prolifice personalități muzicale oferite de Ortodoxia arădeană în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Pr. Lucaciu Ionuț Marius