Duminica Ortodoxiei a fost sărbătorită astăzi la Catedrala istorică a Cetății Aradului, unde Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească împreună cu un sobor de preoți și diaconi și în prezența credincioșilor care au ales să își serbeze ziua în Catedrala ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul.
Este prima Duminică din Postul Paștelui, este Duminica Ortodoxiei.
Este ziua în care, prin părintească purtare de grijă, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a trimis nouă, tuturor, o scrisoare (pastorală) care să ne ajute să înțelegem bogăția acestei Duminici. Pastorală citită astăzi, în Catedrala Veche, de către Părintele Protopop Flavius Petcuț, și din care, și numai la o minimă cercetare, aflăm că:
Este ziua în care ne amintim de biruința dreptei credințe în fața ereziei iconoclaste, sărbătorind, totodată, biruința Ortodoxiei în fața tuturor ereziilor.
Este ziua în care ne amintim de Sfinții Ioan Damaschin, Teodor Studitul, Nichifor Mărturisitorul, Grigorie Decapolitul ș.a., Împărătesele Irina (802) și Teodora (842-846), Patriarhii Metodie și Tarasie, de sutele de episcopi și de toți cei care au apărat cu argumente solide cinstirea Sfintelor Icoane, hotărând că cinstirea icoanelor este o practică bineplăcută lui Dumnezeu, pentru că pe ele sunt zugrăvite chipurile unor persoane sfinte, iar cinstirea nu este adresată materiei icoanei, ci persoanei reprezentate pe icoană.
Este ziua de aducere-aminte de credința strămoșilor noștri, care este credința Sfinților Apostoli, a Sfinților Părinți și a martirilor, și de felul cum înaintașii noștri au trăit și au apărat credința adevărată.
Dar este și ziua de reflecție și de conștientizare a îndatoririlor care ne revin și nouă pentru a păstra tezaurul credinței moștenit de la strămoși și a-l transmite generațiilor viitoare, precum și de susținere, după voință și putință, a Fondului Central Misionar de care beneficiază, în fiecare an, comunități parohiale, biserici, mănăstiri și așezăminte sociale din țară și din diaspora, care contribuie, astfel, prin activitățile misionare, sociale, educaționale și caritative, la păstrarea identității noastre românești.
Căci ”Ortodoxia este o bucurie a tuturor de toți”, după cum spunea Părintele nostru Dumitru Stăniloae, iar această zi, da, ar trebui să fie ”o bucurie a tuturor de toți”: trecut, prezent și viitor.
În Cuvântul de învățătură așezat la sufletele credincioșilor, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a vorbit despre vederea duhovnicească și credința care ne ajută să vedem dincolo de aparențe, dar și despre frumusețea Ortodoxiei care „înseamnă bucurie, fericire, sens, înseamnă să Îl vedem pe Dumnezeu în aproapele”.
CUVÂNTUL IERARHULUI
„După o săptămână de post și rugăciune, de rugăciune și de post, în care ne-am adâncit în lucrarea duhovnicească, strigând din toată inima noastră Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!, Biserica a așezat în prima Duminică din Postul Mare slava Ortodoxiei, să cinstim Biserica lui Hristos, întemeiată de El, în mod nevăzut pe Cruce și în mod văzut la Cincizecime, și să vedem, prin credință, lucrarea lui Dumnezeu în lume.
De aceea, cele două fragmente rânduite spre citire la Sfânta Liturghie din Duminica Ortodoxiei, tocmai aceasta reflectă: vederea duhovnicească și credința ce ne ajută să vedem dincolo de aparențe, așa după cum Fiul lui Dumnezeu l-a văzut pe Natanael sub smochin, fără să-l vadă fizic („Mai înainte ca Filip să te cheme, te-am văzut când erai sub smochin”). Auzind aceasta, atât Filip cât și Natanael s-au minunat, cunoscând astfel că în fața lor este trimisul lui Dumnezeu, pentru ca mai târziu să recunoască faptul că este chiar Fiul lui Dumnezeu. Vederea dincolo de vedere ne învață Mântuitorul Iisus Hristos, vedera prin credință, după cum spune și Sfântul Apostol Pavel că prin credință, profeții Vechiului Testament L-au văzut pe Fiul lui Dumnezeu trimis de Tatăl la plinirea vremii. Această credință i-a ajutat pe Sfinții Apostoli să împlinească porunca Mântuitorului: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”(Matei 28, 19).
Credința în Dumnezeu a însoțit lucrarea Bisericii de-a lungul veacurilor, dând lumea aceasta o mulțime de martiri și de mucenici, de cuvioși, de credincioși care și-au dat viața pentru Hristos. De ce? Pentru că mai întâi Fiul lui Dumnezeu și-a dat viața pentru noi, pentru ca noi să avem viață, să înviem. De aceea, Ortodoxia este slava lui Dumnezeu. Părintele Ilarion Felea, Sfântul nostru, al Aradului, care va fi canonizat în Anul Centenar al Patriarhiei Române, spunea că „Aceasta este Ortodoxia: Hristos, cu haruruile Bisericii și cu adevărul Evangheliei Lui; Sfinții cu viețile, virtuțile, rugăciunile, cântările, învățăturile și predaniile lor; poporul cu trebuințele lui de mântuire, cu darurile, durerile și bucuriile lui”.
Dumnezeu ne-a încununat cu slavă netrecătoare, nu cu slava deșartă a lumii acesteia, ci cu slava Lui care nu trece niciodată. În Ortodoxie, Biserica ne cheamă să dobândim această aureolă a sfințeniei, care înseamnă bucurie, fericire, sens, înseamnă să Îl vedem pe El în aproapele.
Apostolul și Evanghelia de astăzi ne îndeamnă să vedem lumina din ceilalți, să vedem Harul lui Dumnezeu din ceilalți, să vedem chipul lui Dumnezeu din ceilalți, pentru că doar așa ne vom așeza pe un alt făgaș: al bucuriei, al sensului, al prezenței Duhului Sfânt în viețile noastre. Ortodoxia nu înseamnă crispare, nu înseamnă răutate, nu înseamnă război, chiar dacă, de-a lungul istoriei, au fost o mulțime de lupte pentru adevărul de credință. Pentru restabilirea adevărului de credință s-au luptat creștinii între ei. Au restabilit adevărul de credință cu privire la cinstirea Sfintelor Moaște, cinstirea icoanelor, că nu este păcat să-L zugrăvești pe Dumnezeu într-o icoană, atât timp cât Mântuitorul Iisus Hristos S-a întrupat, a luat chip omenesc pentru noi. Nu cinstim lemnul sau materia, ci cinstim pe cel zugrăvit pe ea. Când stăm în fața icoanei, nu vorbim cu materia, ci cu Dumnezeu, cu Maica Domnului și cu Sfinții, iar din experiența Bisericii, a Sfinților, a înaintașilor noștri, vedem că această legătură sau convorbire a dat roade.
Să fim atenți la viața noastră și la Biserica noastră, să devenim ceea ce Mântuitorul Hristos ne îndeamnă: prieteni ai Lui, fii ai Lui și mâinile care lucrează în Biserică. Mulțumim lui Dumnezeu pentru darurile pe care le revarsă asupra noastră și să conștientizăm că tot ceea ce este bun și folositor în viața noastră nu este păcatul, nu este materia, ci este dragostea, este Harul lui Dumnezeu care ni se împărtășește prin Sfintele Taine pentru mântuirea noastră, pentru bucuria vieții noastre și spre slava Preasfintei Treimi.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.
24 martie 2024, Duminica Ortodoxiei, prima dintre cele șapte Duminici-popasuri duhovnicești ale Postului Paștelui, Liturghie Arhierească la Catedrala istorică a Cetății Aradului.
Zi în care Preasfinția Sa a reamintit credincioșilor de perioada pandemiei, când, din cauza restricțiilor, nu s-a putut participa fizic la Sfintele Slujbe, iar în locul lor, în strane, erau așezate icoane, spunând că „dacă în pandemie în strane erau așezate icoane, astăzi, în Duminica Ortodoxiei, dumneavoastră sunteți icoane purtătoare de har, care mărturisiți prin prezența și rugăciunea dumneavoastră comuniunea Bisericii Ortodoxe”.
Să ne fie această zi tuturor cu bucurie. Bucurie în Ortodoxie!
