La finalul Sfintei Liturghii săvârșită în ziua de pomenire a Părintelui Profesor Ilarion Felea, 18 septembrie 2024, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a ținut un scurt cuvânt de învățătură, spunând între altele:

„Am săvârșit astăzi în capela Facultății de Teologie Ortodoxă, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, dar și un parastas de pomenire pentru cel care a fost și rămâne: Teolog, Mărturisitor și Erou al Bisericii Dreptmăritoare, Sfântul Ilarion Felea.

Această Facultate de Teologie, cu o tradiție de peste 200 de ani (1822-2022), poartă numele ”Sfântului Mărturisitor Ilarion Felea”, fapt ce ne responsabilizează și mai mult, deopotrivă cadrele didactice, studenții teologi, dar și elevii seminariști.

Știm cu toții că Aradul este îndeosebi locul în care Sfântul Ilarion a slujit, a studiat (a absolvit Academia Teologică din Sibiu și Facultatea de Teologie din București) și a învățat studenții și credincioșii tainele Împărăției lui Dumnezeu.

Din documentele istorice cunoaștem, că ziua de 18 septembrie (1961) este cea în care Sfântul Ilarion, încarcerat în închisoarea de la Aiud, a trecut la viața veșnică. A fost un mare teolog și mărturisitor al Credinței Ortodoxe într-o regiune a țării afectată de prozelitismul sectar, atât în perioada interbelică, dar și după al Doilea Război Mondial.

Regimul comunist din țara noastră a persecutat mulți preoți, monahi și credincioși, între ei numărându-se și Părintele Profesor Ilarion Felea, care a fost arestat, persecutat și încarcerat în mai multe rânduri.

Subliniem însă, că activitățile educațional-teologice și misionar-pastorale, precum și cea publicistică a Sfântului Ilarion, au fost și sunt de un real folos pentru cler, profesori, studenții teologi, elevii seminariști, monahi și credincioși.

Astăzi, când multe persoane sunt afectate de boli, singurătate, calamități naturale, persoane cuprinse de indiferență, tristețe, depresie și răutate, Sfântul Mărturisitor Ilarion Felea, ne recomandă să urcăm pe „Tabor”, să lepădăm plăcerile care distrug sufletul și trupul, să ne rugăm, să cercetăm pe cei bolnavi, pe cei închiși în temniță, pe cei bătrâni și neputincioși, să ajutăm pe cei afectați de inundații, secetă și alte încercări.

Totodată, Sfântul Ilarion ne îndeamnă să participăm activ la viața Bisericii (Sfintele slujbe, misiune teologică, culturală și filantropică), încât să fim binecuvântați de lumina și sfințenia lui Dumnezeu.

Într-una dintre cărțile sale, Sfântul Mărturisitor Ilarion, ne învață, astfel:

„Stăpânirea patimilor, dobândirea virtuților, primirea luminilor și darurilor Sfântului duh, se face prin rugăciune. Sfintele Taine: Botezul, Mirul, Pocăința, Nunta și Maslul, toate, de la început până la sfârșit, prin rugăciune săvârșesc. Pacea și iubirea sfântă se nasc din rugăciune ca razele din soare. Viața religioasă fără cult dumnezeiesc, deci fără rugăciune, este zbor fără aripi. Tot cultul Bisericii este un zbor, o respirație a sufletului, o rugăciune gândită, suspinată, șoptită, rostită sau cântată. Respirația dă trupului aer, ca să trăiască; rugăciunea dă sufletului har, ca să se mântuiască. Întreg cultul creștin este învățătura (dogma) ortodoxă în rugăciune. Biserica prin cultul ei, este poarta cerului; rugăciunea e cheia care o deschide. Lumea cea mai frumoasă este raiul; rugăciunea este ochiul inimii prin care se vede” (Spre Tabor, vol. V, p. 381).

Pe Tabor nu suntem singuri, ci cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care S-a născut, a pătimit, a murit pe Cruce și a Înviat pentru a noastră mântuire.

Întru bucuria împlinirii unui act bisericesc, adică trecerea în rândurile Sfinților a Părintelui Ilarion, rostim Troparul Sfântului Ilarion:

„Cuvântul Evangheliei ai mărturisit, vrednic slujitor fiind turmei tale și spre Taborul cel ceresc ai alergat, Pătimirii Domnului urmând. Pentru aceasta, te veselești de slava Dumnezeirii, Părintele nostru Ilarion. Roagă-te lui Hristos dumnezeu să miluiască sufletele noastre”. Amin!

† Emilian Crișanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului