România comemorează miercuri Ziua de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, instituită de Parlamentul României în 2017 în memoria celor care și-au pierdut viața în urma tratamentelor inumane și a torturilor din pușcării.
Au fost arestați de regimul comunist doar pentru că făceau parte dintr-o categorie socială indezirabilă: nu erau doar foști politicieni, ci și țărani înstăriți, intelectuali, studenți și mai ales mulți preoți, care prin simpla existență contraziceau ideologia ateistă instituită la nivelul tuturor instituțiilor statului.
Ziua de 14 mai a fost aleasă pentru comemorare, deoarece în noaptea de 14 spre 15 mai 1948 au început arestările: aproximativ 10.000 de persoane au fost arestate într-o singură noapte, adesea fără ca familiile să știe unde sunt închiși sau chiar dacă mai sunt în viață.
Numeroși deținuți politici și-au pierdut viața în închisorile comuniste de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești.
Memoriale dedicate foștilor deținuți politici
Închisoarea de la Sighet a fost transformată, la inițiativa poetei Ana Blandiana, în Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.
La Aiud, pe locul cunoscut drept „Râpa Robilor”, a fost ridicat un monument intitulat „Calvarul Aiudului”: martirii sunt reprezentați prin mai multe cruci care duc în spate crucea neamului românesc. Numele victimelor sunt inscripționate în piatră.
În interiorul monumentului, Mitropolitul Bartolomeu Anania, fost deținut politic la Aiud, a sfințit în anul 2000 un paraclis la intrarea căruia stă scris: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția Cerurilor” (Matei 5, 10).
Pledoarie pentru conservarea Închisorii Pitești
Un experiment unic a avut loc la Pitești, unde deținuții erau torturați până când deveneau ei înșiși torționari ai colegilor de celulă. Azi, în vechea temniță, funcționează un muzeu memorial și se construiește un paraclis în memoria victimelor.
În prezent, fundația care și-a asumat sarcina conservării fostei închisori comuniste face apel la păstrarea clădirii fostului celular al închisorii, după ce primăria a trecut imobilul din domeniul public în domeniul privat al municipiului și l-a dat la schimb unei firme, fără a lua în considerare dreptul de preempțiune de care beneficiază monumentele istorice la vânzare sau înstrăinare.
Fostul penitenciar Pitești este pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, dar aceasta nu îi conferă protecție legală.
„Avem nevoie să arătăm că nu ne este indiferent acest loc, că sutele de studenți torturați aici în timpul Fenomenului Pitești vor fi comemorați, că memoria sutelor de femei chinuite aici de Securitate pentru că au sprijinit mișcarea de rezistență va fi păstrată, că cimentul rece și ud pe care își plângeau zilele deținuții politic arestați pentru tot soiul de «crime» împotriva dictaturii comuniste este conservat, că istoria și memoria acestor orori nu se șterg”, transmit reprezentanții Fundației Memorialul Închisoarea Pitești.
Mai multe informații despre cei mai cunoscuți martiri din temnițele comuniste și un calendar cu datele lor de comemorare se găsesc la Fericiticeiprigoniti.net.
Foto credit: Facebook / Memorialul Închisoarea Pitești