În urmă cu 90 de ani, în ziua de 17 mai 1935, localitatea Curtici a fost lovită de o grindină neobișnuit de puternică, care a afectat foarte grav culturile agricole și gospodăriile oamenilor.

Acest eveniment a rămas întipărit în memoria depozitară a comunității locale și transmis din generație în generație, ca un moment de cumpănă și reflecție. Totodată a fost perceput ca un semn ceresc, provocând întoarcerea oamenilor la rugăciune și pocăință. Grindina poate fi interpretată, în cheie biblică ca semn al intervenției divine și ca un semn de avertizare sau de cercetare a sufletului (conform Ieșirea 9,18; Isaia 32,19; Agheu2, 17).

După acest dezastru, preoții din Curtici, IULIU LORINȚIU (iulie 1930-aprilie 1946) și ZENOVIE BRĂDEAN (oct. 1933-oct. 1952), împreună cu credincioșii din parohia Curtici, au stabilit ca ziua de 17 mai să se constituie într-o zi anuală de rugăciune și mulțumire, numită „ZIUA DE PIATRĂ”, în care să se săvârșească sfânta Liturghie, apoi ieșirea la troița ridicată special pentru această prăznuire, unde se vor rosti rugăciuni speciale din Molitfelnic, pentru binecuvântarea ogoarelor și a roadelor pământului și pentru ca bunul Dumnezeu să ocrotească toate culturile și roadele de prea multă ploaie, secetă, grindină, dăunători, inundații și vijelii etc., tradiție care se păstrează neîntreruptă până astăzi.

Astfel, în ziua de 17 mai 2025, în biserica parohială Curtici s-a săvârșit Sfânta Liturghie (cu ecteniile și cererile speciale din Liturghier) apoi credincioșii s-au îndreptat în procesiune la troița ridicată (în anul 1994) de vrednicul de pomenire preot paroh Ilie Nădăban, pe locul unei alte vechi troițe, unde s-au săvârșit rugăciuni pentru ocrotirea comunității curticene cu toate „cele din cuprinsul ei”.

Prin aceste rânduieli recunoaștem, în mod direct, că toate darurile care întrețin viața omului pe pământ sunt de la Dumnezeu și că orice fenomen extrem trebuie să fie înțeles ca un îndemn la mai multă credință, la mai multă rugăciune și la mai multă milostivire față de cei săraci, față de cei singuri și de cei neajutorați, devenind astfel „mâinile” iubirii milostive ale Mântuitorului Hristos pentru semenii noștri.

„Ziua de piatră” (Curtici, 17 mai 1935) în presa vremii

• FOAIA POPORULUI (Sibiu) – cea mai veche foaie poporală, națională și politică (înființată în 1892), nr. 22/26 mai 1935, pag. 6:

Rubrica: De pe satele noastre

„Curtici (jud. Arad). În ziua de 17 mai, către seară, a dat pela noi o grindină de mărimea ouălor de porumb, făcând mari stricăciuni. Grânele vor trebui arate şi să punem porumb în locul lor. Sfecla de zahăr încă am semănat-o a doua oară. Pomii şi viile au îngheţat mai înainte. Ne-au ajuns nişte vremuri foarte grele. (Abon.M.Ţ.)”.

• Ziarul UNIVERSUL (București, fondat la 20 august 1884), nr. 142/26 mai 1936, pag. 9:

„Şedinţa comisiei pentru îndrumarea agriculturii. Discuţiile dela ministerul domeniilor

Eri dimineață au continuat la ministerul agriculturii discuţiile cu privire la îndrumarea agriculturii. A prezidat d. ministru Costinescu.

D.T. Mândru a. arătat că din relaţiile obţinute de pe tot cuprinsul ţării se pare că anul acesta vom avea un an grindinos. Grindina a bătut în diferite judeţe: (Vlaşca, Ilfov, Prahova, Teleorman, Arad, Bihor etc), pricinuiind pagube mari.

În judeţul Arad pe lângă dezastrul produs de îngheţuri târzii, (din 4 Mai), când a fost minus 4° mai ales pe şesuri, a venit grindina în regiunea Curtici şi Arad, cauzând pagube considerabile.

Domnia sa a arătat că ar trebui examinată problema asigurării obligatorie contra grindinei, prin creiareia unui fond de asigurare care să se administreze independent de bugetul Statului. S’ar putea creia o cotă adiţională pentru fondul de asigurări”.

• Ziarul DIMINEAȚA (periodic cu apariție cotidiană, de orientare centru-stânga din perioada interbelică, înființat la data de 2 februarie 1904), 10.222/2 iunie 1935, pag. 12:

„Furtună puternică la Curtici. Zilele trecute s’a abătut asupra regiunei noastre o puternică furtună, însoţită de descărcări electrice şi grindină. Vremuirea a durat 15 minute. Grindina a distrus semănăturile. Arborii au fost scoşi din rădăcini, iar casele au fost descoperite. Comunicația telefonică a fost întreruptă 24 ore. Pagube mai mari a suferit stația (gara) Decebal”.

Pr. dr. Cristian Prună