Sute de credincioși au participat și în acest an la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie din Duminica Floriilor, la străvechea mănăstire Hodoș-Bodrog din Arhiepiscopia Aradului.
Credincioșii prezenți au avut prilejul să se înalțe sufletește și prin faptul că, în această mare zi de praznic împărătesc, continuându-se o frumoasă tradiție, răspunsurile liturgice au fost date de Corul mixt al Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, dirijat de Emanuel Gheorghe. Corul obișnuiește ca în fiecare Post Mare să organizeze un pelerinaj la această veche vatră monahală, pentru a se ruga şi a se întări duhovnicește alături de viețuitorii ei.
La momentul pricesnei, s-a cântat „Cântec de Florii”, de Timotei Popovici, iar în timpul Împărtăşirii și Miruirii credincioșilor au fost interpretate mai multe cântări specifice perioadei Postului Mare, sporind atmosfera de rugăciune și reculegere.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Protos. Dr. Nicolae Tang, lector universitar la Facultatea de Teologie din Arad și viețuitor al sfintei mănăstiri. În cuvântul său, părintele a evidențiat legătura dintre Sâmbăta lui Lazăr și intrarea Domnului în Ierusalim, arătând că acest praznic prefațează cele ce vor urma, făcând trecerea de la perioada postului la Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sub semnul bucuriei duhovnicești. Pornind de la îndemnul Sfântului Apostol Pavel – „Bucurați-vă pururea” – credincioșii au fost chemați să pătrundă sensul adânc al acestor zile.
Minunea învierii lui Lazăr din Betania a fost prezentată drept cea mai mare minune săvârșită de Mântuitorul în timpul vieții Sale pământești, cu atât mai mult cu cât Lazăr se afla deja în stare de putrefacție. Prin aceasta se descoperă în mod limpede dumnezeirea lui Hristos, dar și prefigurarea învierii de obște, când toți oamenii vor învia la sfârșitul veacurilor.
De asemenea, s-a subliniat faptul că învierea lui Lazăr nu reprezintă un act de magie, ci o lucrare dumnezeiască la care se adaugă răspunsul omului. Porunca Mântuitorului – „Lazăre, vino afară!” – arată această împreună-lucrare, această sinergie dintre harul lui Dumnezeu și libertatea omului, chemându-l pe acesta la conlucrare cu Dumnezeu.
Totodată, a fost evidențiată și dimensiunea comunitară a acestei minuni: Lazăr nu se poate dezlega singur, ci este ajutat de cei din jur, arătând că omul nu trăiește izolat, ci în comuniune cu ceilalți.
Referindu-se la intrarea Domnului în Ierusalim, ca împlinire a profeției Prorocului Zaharia, părintele a tâlcuit simbolistica momentului: hainele așternute înaintea Mântuitorului înseamnă viața pusă înaintea lui Dumnezeu, iar ramurile – virtuțile dobândite în timpul postului. Totodată, acest eveniment preînchipuie cea de-a doua venire a lui Hristos, când întreaga lume Îl va întâmpina.
Din soborul slujitor, alături de ceilalți părinți slujitori din obștea mănăstirii, a făcut parte și Protos. Dr, Iustin Popovici, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Aradului.
La finalul slujbei, părintele Nicolae Tang a mulțumit corului pentru slujirea înălțătoare, rostind totodată un cuvânt de pomenire și apreciere pentru regretatul conf. univ. dr. Mircea Buta, care a avut o legătură specială cu această mănăstire și s-a dedicat muzicii corale și bisericeşti din zona de vest a țării. În același timp, au fost transmise mulțumiri și din partea părintelui stareț Grigorie Timiș, pentru împreuna slujire și pentru răspunsurile liturgice oferite. Coriștii au fost îndemnați să continue această lucrare frumoasă, păstrând și ducând mai departe moștenirea lăsată de profesorul Mircea Buta.
În încheiere, au fost adresate urări de duminică binecuvântată și praznic cu bucurii tuturor credincioşilor, precum și un călduros „La mulți ani” celor care își serbează ziua numelui.
Ing. Mircea-Ștefan Cristurean
