Duminica a XXIV-a după Rusalii, a „Învierii fiicei lui Iair” precum  și al Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și premergătoare începutului Postului Crăciunului, regăsește membrii Cercului pastoral-misionar Târnova, la ceas de rugăciune și bucurie duhovnicească, în Parohia Târnova.

S-a săvârșit Sfânta Taină a Maslului de către preoții: Pr. Păiușan Florin – Parohia Târnova, Pr. Rău Mădălin Florentin – Parohia Chier, Pr. Leucuța Marius – Parohia Agrișu Mare, Pr. Pingică Laurențiu – Parohia Arăneag, Pr. Tudor Robert – Parohia Drauț, Pr. Achim Giani – Parohia Dud, Pr. Bun Costel – Parohia Tauț, Pr. Lucaciu Marius  – Parohia Minișel,  Pr. Măriuță Doru – Parohia Camna, Pr. pensionar Ciocan Nicolae – Parohia Hodiș. Soborului slujitor s-au adăugat și invitați de suflet ai Parohiei: Pr. Protopop Adrian Zaha,  Pr. Ivănuț Valerian-Iulian – Parohia Bârsa, Pr. pensionar Păiușan Teodor, Pr. pensionar Ivănuț Voicu.

Un înălțător cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Zaha Adrian, acesta a remarcat  la praznicul Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Biserica ne-a chemat să ne îndreptăm privirea către lumea cea nevăzută a îngerilor, despre care Sfânta Scriptură mărturisește că sunt „duhuri slujitoare trimise să slujească pentru cei ce vor moșteni mântuirea” (Evrei 1, 14). Creați de Dumnezeu înaintea lumii văzute, îngerii Îl preamăresc neîncetat pe Creator și împlinesc cu deplină ascultare voia Sa, fiind purtători ai mesajelor dumnezeiești și ocrotitori ai credincioșilor. În fruntea cetelor îngerești sunt cinstiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil: Mihail, apărătorul poporului lui Dumnezeu și biruitorul puterilor răului (Daniel 12, 1; Apocalipsa 12, 7-9), iar Gavriil, vestitorul marilor taine ale mântuirii, cel care a adus Fecioarei Maria vestea Întrupării Fiului lui Dumnezeu (Luca 1, 26-38). Prin exemplul lor, credincioșii sunt chemați să sporească în ascultare, statornicie și slujire jertfelnică înaintea lui Dumnezeu.

Învățătura ortodoxă ne arată că lucrarea îngerilor însoțește întreaga viață a omului. Din clipa Sfântului Botez, fiecare creștin primește de la Dumnezeu un înger păzitor, chemat să-l ocrotească și să-l călăuzească pe calea mântuirii. Psalmistul spune: „Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale” (Psalmul 90, 11), iar Mântuitorul însuși amintește despre îngerii celor credincioși care „văd pururea fața Tatălui Meu Celui din ceruri” (Matei 18, 10). Deși nevăzută, prezența îngerului păzitor este una reală, manifestată prin ajutorul primit în vreme de încercare, prin îndemnurile către bine și prin întărirea pe care Dumnezeu o oferă celor ce Îl caută cu credință. Astfel, drumul vieții creștine nu este străbătut în singurătate, ci în comuniune tainică cu îngerii și cu toți sfinții lui Dumnezeu.

În contextul acestei sărbători binecuvântate și cu ocazi întrunirii Cercului Pastoral Târnova, a fost săvârșită și Taina Sfântului Maslu, izvor de vindecare sufletească și trupească, potrivit îndemnului Sfântului Apostol Iacov: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii…” (Iacov 5, 14-15). Rugăciunea Bisericii ne amintește că omul se află permanent sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu și sub ocrotirea puterilor cerești. Sfinții Părinți ne învață că îngerii nu îl însoțesc pe om doar în timpul vieții pământești, ci și în ceasul trecerii sale la Domnul, când sufletul este purtat cu nădejde spre întâlnirea cu Dreptul Judecător, asemenea săracului Lazăr, despre care Evanghelia spune că a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam (Luca 16, 22). De aceea, de la cristelnița Botezului și până la pragul veșniciei, creștinul trăiește sub ocrotirea iubitoare a lui Dumnezeu, în comuniune cu Biserica luptătoare de pe pământ și cu Biserica biruitoare din cer, din care fac parte și sfinții îngeri, slujitorii credincioși ai slavei dumnezeiești

Momentele înălțătoare au continuat și după Taina Sfântului Maslu printr-o serie de pricesne interpretate magistral de Ignișca Maria Lucia și cei prezenți la strană, care au înfrumusețat momentul alinând sufletește mulțimea credincioșilor, în mijlocul cărora s-au regăsit și autorități locale și centrale.

În încheiere, preotul paroh Păiușan Florin a mulțumit preoților prezenți și credincioșilor pentru osteneala lor și a susținut referatul cu tema: ” Sfintele femei din calendar, mărturii și exemple de virtute și jertfelnicie: Chipuri de mucenițe cinstite de Biserica Ortodoxă.”. În spiritualitatea ortodoxă, sfintele femei mucenițe ocupă un loc deosebit, fiind chipuri luminoase ale credinței statornice și ale iubirii desăvârșite față de Hristos. Ele au înțeles că adevărata demnitate a omului se află în comuniunea cu Dumnezeu și că nimic din cele trecătoare nu poate întrece bogăția împărăției cerești. Astfel, în vremuri de prigoană și suferință, mucenițele au ales să rămână credincioase Evangheliei, mărturisind cu prețul vieții lor că „dragostea lui Hristos” este mai puternică decât frica, durerea sau moartea (Romani 8, 35-39). Între acestea strălucesc Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, Sfânta Mare Muceniță Varvara, Sfânta Muceniță Filofteia și Sfânta Mare Muceniță Marina, care prin înțelepciune, curaj și răbdare au arătat că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește în slăbiciunea omenească (II Corinteni 12, 9). Viața lor rămâne o mărturie vie că sfințenia nu este condiționată de vârstă, stare socială sau putere lumească, ci de fidelitatea față de Hristos.

Jertfelnicia sfintelor femei din calendar nu trebuie privită doar ca un fapt istoric, ci ca un model permanent pentru credincioșii de astăzi. Ele au unit mărturisirea credinței cu virtuțile smereniei, curăției sufletești și iubirii față de aproapele. Sfânta Muceniță Filofteia, de pildă, este cinstită pentru milostenia sa față de cei săraci, arătând că dragostea creștină se exprimă concret prin grija față de cei aflați în suferință. În același duh, Sfânta Mare Muceniță Anastasia Romana și Sfânta Muceniță Paraschevi au rămas neclintite în credință, preferând chinurile și moartea renunțării la Hristos. Aceste exemple confirmă cuvântul Mântuitorului: „Cel ce va răbda până în sfârșit, acela se va mântui” (Matei 24, 13). Prin răbdarea și statornicia lor, mucenițele au devenit icoane ale biruinței duhovnicești și izvoare de întărire pentru generațiile de creștini care le-au urmat.

Biserica Ortodoxă le pomenește și le cinstește pe aceste sfinte femei nu doar pentru suferințele îndurate, ci mai ales pentru transformarea lăuntrică pe care au dobândit-o prin harul dumnezeiesc. Ele sunt dovada că frumusețea cea adevărată izvorăște din curăția inimii și din ascultarea de Dumnezeu. Într-o lume marcată adesea de individualism și căutarea confortului, sfintele mucenițe ne cheamă la curajul mărturisirii credinței, la spirit de sacrificiu și la iubire jertfelnică. Ele răspund peste veacuri îndemnului apostolic: „Fiți următori mie, precum și eu sunt lui Hristos” (I Corinteni 11, 1), devenind modele vii de slujire și dăruire. Prin rugăciunile lor, credincioșii sunt întăriți să poarte cu răbdare încercările vieții și să caute neîncetat împărăția lui Dumnezeu, având înainte chipurile luminoase ale acestor fiice alese ale Bisericii lui Hristos.

 Pr. Lucaciu Ionuț Marius