Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului, şi prin purtarea de grija a Preacuviosului Părinte Stareţ arhim. Nestor Iovan, şi în acest an, sute de credincioşi, nu numai din părţile Banatului, ci şi din împrejurimi, într-o procesiune asemănătoare cu cea organizată la Ierusalim, au refăcut, în Vinerea Mare, ,,Drumul Crucii” la Mănăstirea Hodoş-Bodrog.

La Mănăstirea Hodoş – Bodrog, tradiţia parcurgerii ,,Drumului Crucii” datează din anul 1925, de pe vremea episcopului Grigore Comşa. Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci, fiecare având câte o icoană cu una din cele paisprezece opriri, conform mărturiilor Sfintei Scripturi şi ale Sfintei Tradiţii, şi anume: prima oprire: interogatoriul şi condamnarea la moarte; a doua oprire: arcada Ecce Homo, unde Iisus a luat crucea; a treia oprire: Prima cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a patra oprire: întâlnirea lui Iisus cu Mama Sa; a cincea oprire: întâlnirea cu Simon din Cirene; a şasea oprire: întâlnirea dintre Iisus şi Veronica; a şaptea oprire: Drumul Crucii întretăiat de Cardo Maximus; a opta oprire: a doua cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a noua oprire: a treia cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a zecea oprire: dezbrăcarea lui Iisus de hainele Sale; a unsprezecea oprire: pironirea pe Cruce; a doisprezecea oprire: Răstignirea şi Moartea lui Iisus; a treisprezecea oprire: coborârea de pe Cruce şi cea de-a paisprezecea oprire: mormântul şi locul Învierii lui Hristos.

Drumul Crucii durează aproximativ trei ore, iar pelerinii au de parcurs aproximativ patru kilometri.

După Slujba Ceasurilor care s-a săvârşit în sfânta biserică, soborul mănăstirii în frunte cu părintele stareţ arhim. Nestor Iovan, au plecat în procesiune pe ,,Drumul Crucii”, făcând câte un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice, s-au înălţat rugăciuni şi s-a rostit câte o scurtă meditaţie, adecvate acestui moment.

Drumul Crucii la Mănăstirea Bodrog, pe lângă faptul că este un ritual bisericesc apreciat cu multă evlavie de credincioşi,  a devenit o tradiţie foarte cunoscută în aceste părţi ale ţării, credincioşii participând trupeşte şi sufleteşte, ca o jertfă adusă lui Dumnezeu pentru a primi ajutor la cererile lor şi iertare de păcate.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, după cum reiese dintr-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea al Ungariei, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana. Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, la care, de secole, credincioşii din câmpia Aradului şi mai de departe vin aici spre a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pentru a  rosti rugăciuni şi pentru reculegere spirituală.