Fiecare persoană și instituție caută să crească calitativ, întru devenirea ei istorică. Din acest punct de vedere împlinirea înseamnă încununare a unor strădanii sau jertfe care aduc, de bună seamă, bucurie personală împreunată cu recunoaștere și apreciere din partea celor din jur, extinsă în planul teologiei academice la nivelul Bisericii locale.

Fidelă acestui principiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă Ilarion V. Feleadin cadrul UniversitățiiAurel Vlaicu din Arad, prin colegul nostru Pr. Prof. dr. Cristinel Ioja, a marcat acum un astfel de moment. Evenimentul este legat de susținerea publică, de către sfinția sa, a tezei de abilitare pentru conducerea de doctorat, în conformitate cu noua metodologie prescrisă de Legea învățământului.

Astfel, în data de 7 mai 2014, comisia formată din preacucernicii părinți Prof. dr. Ștefan Buchiu (București), Prof. dr. Nicolae Achimescu (București), Prof. dr. Valer Bel (Cluj) și Prof. dr. Ioan Tulcan (Arad), instituită prin decizia Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare,  în organizarea Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Universității din București, au purces la audierea celor doi candidați programați, în ordinea convenită: Dl. Conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie din București, iar apoi Pr. Prof. dr. Cristinel Ioja, de la Facultatea din Arad.

La momentul cuvenit, colegul nostru și-a prezentat contribuțiile științifice și academice, puse sub genericulDezvoltarea dogmaticii în teologia ortodoxă română. Istorie și actualitate în mărturisirea dogmelor bisericii.

În  prelegerea sa, acesta a accentuat ideile forță ale cercetării sale: „Am identificat și pus în evidență trei direcții ale cercetării teologice asumate și dezvoltate în decursul anilor. Aceste direcții dezvoltate în aria cercetării teologice sunt: 1. Cosmologia, antropologia și gnoseologia ortodoxă având la bază gândirea Părinților Răsăriteni și a teologilor contemporani; 2. Mărturisirea dogmei Bisericii în contextul culturii și provocărilor lumii actuale; 3. Istoria Teologiei Dogmatice Ortodoxe în România.

Referitor la cea dintâi direcție de cercetare, menționez faptul că, temele de cosmologie, antropologie și gnoseologieteologică au fost abordate de cele mai multe ori într-o perspectivă interdependentă-unitară și histologic – eclesială cu implicații soteriologice. Treptat, problematica cosmologiei ortodoxe a primit în abordările mele și o dimensiune dogmatic-liturgică, fiind preocupat de modul în care este prezentă problema cosmosului în cadrul experimental al cultului Bisericii, în textele liturgice ale Bisericii Ortodoxe.

În ceea ce privește a doua direcție de cercetare am finalizat mai multe studii, precum și patru lucrări în care am analizat, critic și creator, situația actuală a lumii. Am afirmat ethosul Bisericii Ortodoxe într-o lume secularizată și globalizată indicând posibile soluții în vederea depășirii crizei spirituale a omului contemporan. Am lansat în mediul teologic ortodox român două concepte homo adorans și homo economicus, concepte pe care le-am analizat din perspectiva experienței și teologiei Bisericii și a implicațiilor lor existențiale, sociale, eclesiologice și soteriologice. Am identificat caracterul ambivalent al mediilor și ale culturii actuale și am concluzionat cercetarea mea cu afirmarea modelului Hristos și al Sfinților pentru asumarea oricărei epoci istorice. Am analizat modul în care sensul creației, ca și creație – om și cosmos – restaurată în Hristos, a fost și este mistificată sub influența ideologiilor modernității și post-modernității, în special în cadrul liberalismului și neoliberalismului, marxismului și comunismului, globalizării și nihilismului cu variatele lui accente care culminează cu nihilismul distrugerii, experimentat de omenirea secolului al XX-lea și cu nihilismul de tip New-age-ist specific zilelor noastre.

În ceea ce privește a treia direcție de cercetare, am pus în evidență caracterul inedit și original al contribuțiilor mele, atât prin structură, cât și prin complexitatea și masivitatea conținutului. Contribuțiile mele la istoria Dogmaticii Ortodoxe se doresc a fi atât o retrospectivă cât mai fidelă a aprofundărilor teologice și dogmatice din Teologia Ortodoxă Română în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cât și o reflecție pozitivă asupra diferitelor aspecte abordate și accentuate de teologii dogmatiști români. Totodată, sunt evidențiate și unele sarcini pe care teologii dogmatiști le au de îndeplinit în demersul lor teologic actual în deplină comuniune cu ceea ce s-a realizat în Teologia Dogmatică Ortodoxă până astăzi, dar și în depășirea unor aspecte mai puțin pozitive pe care le putem identifica în diferitele aprofundări teologice ale disciplinei în mai bine de două secole. În abordarea și interpretarea diverselor aspecte ale Dogmaticii Ortodoxe, am căutat după putință să depășesc atât istorismul, cât și „arheologia teologică”, am încercat să sesizez contribuțiile fiecărui dogmatist român în miezul lor teologic și astfel să le integrez în contextul teologiei confesionale și a mișcării culturale a epocii. În acest sens, am căutat să prezint diferitele implicații ale dogmei ortodoxe în gândirea filosofică, social-națională, apologetic-misionară, evidențiind diversele dispute în jurul ei sau argumentarea dogmatică a gândirii unor teologi angajați în diversele dispute apologetice din perioada interbelică”.

După încheierea susținerii a urmat sesiunea de dialog. Aici, membrii Comisiei au elogiat unanim calitatea susținerii cât și performanța uimitoare a unui profil teologic deja conturat în raport cu vârsta, prin suma de cărți, studii și prezențe cu referat la diverse conferințe și simpozioane naționale și internaționale a candidatului. Totodată, cei prezenți și-au exprimat bucuria și speranța că, dincolo de această confirmare instituțională, se întrevede o continuare și o depășire a stadiului cercetării teologiei dogmatice, care oferă perspective de afirmare a teologiei românești în contextul bisericesc și cultural prezent și viitor.

În final, Părintele Profesor Ioja a adresat un scurt cuvânt de mulțumire celor prezenți „pentru frumoasele aprecieri primite din partea Comisiei și nădăjduiesc ca și de acum încolo, cu ajutorul lui Dumnezeu, să pot continua ceea ce am început”.

La felicitările adresate de Comisie se asociază întregul corp academic al Facultății de Teologiei din Arad, considerând că această nouă calitate câștigată de Pr. C. Ioja aduce cu sine o întărire instituțională, la toate nivelurile sale educaționale: licență, master și, mai ales, școala doctorală.