Muzeul Național al Țăranului Român organizează în perioada 10-30 septembrie, la Muzeul de Artă Arad, expoziția de fotografie ,,Bisericile Muzeului Țăranului”. Expoziția cuprinde imagini mai puțin cunoscute ale celor șase biserici din lemn care se află în custodia Muzeul Național al Țăranului Român. Consultant științific este dr. Georgeta Roșu, iar Monica Morariu asigură curatela. Prin intermediul acestei expoziţii ce va fi deschisă până pe 30 septembrie, vor putea fi admirate imagini aproape 60 de fotografii – realizate de Mircea Tancău – imagini mai puţin cunoscute din şase biserici de lemn aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Joi, 10 septembrie 2015, la vernisajul expoziţiei a luat parte şi Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a vorbit celor de faţă despre felul cum au trecut aceste biserici de lemn, aflate în eparhia pe care o păstoreşte, în custodia Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Muzeograful Sorin Sabău, prezent la acest vernisaj, a făcut un scurt istoric al bisericilor de lemn din judeţul Arad.
Fotografiile prezentate în expoziţie aduc în atenţia publicului biserici de lemn pictate, din secolul al XVIII-lea şi de la începutul secolului al XIX-lea, iar zonele de unde provin acele monumente ale artei bisericeşti şi populare sunt Aradul (localităţile Groşii Noi, Julita, Troaş) şi Hunedoara (Mintia, Lunca Moţilor, Bejan). Porţiunile de pictură rămase până astăzi cuprind scene din Ciclul Cristologic (Purtarea Crucii, Răstignirea, Plângerea Mântuitorului, Drumul Golgotei), precum şi în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Fecioarei Maria cu Pruncul, Arhanghelii Mihail şi Gavriil, înconjuraţi de cete îngereşti.
Biserici arădene pezentate la expoziţie, sunt:
Biserica de lemn din Troaş, Hram: Sfinţii Trei Ierarhi
Monumentul este amplasat pe deal, în poziţie N-E faţă de sat. Biserica este ctitorită în anul 1817, iar după relatările bătrânilor satului, ar rezulta că a fost ridicată iniţial pe Valea Tătarului, la aproximativ 6 km mai sus de vatra satului, loc în care s-au stabilit cu mult timp în urmă primele familii. Aşa cum se poate constata din scrierea păstrată în Altar pe peretele N-V, se pare că în anul 1875 biserica a fost mutată în actualul loc, cu participarea câtorva familii adunate în jurul preotului Eftimiu Herbeş care i-ar fi donat şi chivotul ce se păstrează pe masa din Altar.
Pictura în schimb, a fost făcută mai târziu. După materialele folosite şi tehnica de lucru, se pare că aceasta datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Din ansamblul iconografic iniţial, deosebit de bogat, se mai păstrează scene din ciclul Cristologic (Crucificarea, Plângerea lui Iisus, Iisus în Mandorlă, Iisus Binecuvântând, dar şi sfinţi şi apostoli, în medalion, pe catapeteasmă: Iacov, Ioan, Isaia, Bartolomeu, Andrei, Marcu, Petru).
Biserica de lemn din Juliţa, Hram: Intrarea Maicii Domnului în Biserică
A fost construită în anul 1787 de către meşteri locali, în stilul bisericilor de lemn din Transilvania. Biserica are turn de lemn. Pictura, cu strat superficial de preparaţie, datează de pe la 1813 şi este opera meşterilor Simon Silaghi din Brad, Nichifor Nandrolias şi Nicolae Moler (zugravul) din Lupşa Mare. Iconostasul de lemn împreună cu tronul arhieresc sunt decorate şi pictate de aceiaşi meşteri.
Sfinţirea bisericii s-a făcut în timpul episcopului Pavel Avancunovici din Arad. Antimisul şi icoanele iniţiale, deosebit de valoroase, se află acum la Mănăstirea Gai şi datează din 1881. Se mai păstrează din pictura iniţială doar scene din Ciclul Patimilor Mântuitorului: Răstignirea, Plângerea, dar şi Iisus Binecuvântând (pe bolta naosului, sfinţii Petru şi Pavel, pictaţi pe Uşile Împărăteşti, precum şi o stilizare edificatoare a Morţii, pe peretele transversal al naosului).
Biserica de lemn din Groşii Noi, Hram: Întâmpinarea Domnului
Pe la 1807, biserica de lemn a fost adusă din Dâmbul Bisericii care se află la aproximativ 1 km de actuala poziţie, ca urmare a „lăsării” mai la vale a vetrei satului. Biserica a fost durată cu ajutorul enoriaşilor. De pictură nu s-a pomenit nimic la data când a fost construită, ea datând, probabil, de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Din puţinul care s-a păstrat recunoaştem în naos scene din Ciclul Cristologic, iar pe tâmpla Altarului medalioane cu heruvimi şi pe cei 12 Apostoli ai lui Iisus: Sf. Apostol Andrei, Sf. Apostol Bartolomeu, Sf. Apostol Iacob cel Bătrân, Sf. Apostol Ioan, Sf. Apostol Iuda, Sf. Apostol Matei, Sf. Apostol Petru, Sf. Apostol Filip, Sf. Apostol Simon Zilotul, Sf. Apostol Iacob al lui Alfeu, Sf. Apostol Toma, Sf. Apostol Matia, Iuda Iscarioteanul.
Expoziția este itinerantă şi a mai fost prezentă la Gura Humorului, Focșani, Ploiești, Sibiu, Alba Iulia, Hunedoara și Deva.
Protos. Iustin Popovici