Ca o continuare la pelerinajul din iulie de la Prislop și schitul Sf Nectarie de la Nandru, credincioșii parohiei Șega II, însoțiți de părintele Filip Albu, au plecat la început de an bisericesc într-un alt pelerinaj. Undeva la munte, lângă lac și printre brazi, în locul în care cerul coboară pe pământ, iar mintea se unește cu inima și fiecare se regăsește pe sine însuși, într-o oază binecuvântată de Dumnezeu cu pace, liniște și bucurie, mănăstirea Oașa a fost primul popas duhovnicesc. Acolo, după rugăciune în bisericuță, în timp ce contemplam natura ce ne înconjura, am exclamat și noi ca psalmistul ,,Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune Le-ai făcut!”.
Spre seară, am ajuns la mănăstirea Dumbrava, unde ne-a întâmpinat „frumusețea Celui Mare întru cele smerite” prin multitudinea de flori și armonia din rânduiala mănăstirii, rămânând să ne bucurăm de acestea și a doua zi, după ce am participat mai întâi la Sfânta Liturghie. Bucuria slujbei a fost intensificată de prezența copiilor aflați în grija mănăstirii, care prin inocența lor au zguduit pasivitatea cotidiană, iar vestea că și bătânii singuri și-au găsit o alinare în această mănăstire, ne-a determinat să contribuim și noi puțin, dar din suflet și cu emoție, la lucrarea ce se petrece acolo.
Copleșiți în exterior de măreția naturii, iar în interior de trăirea duhovnicească, ultima oprire a pelerinilor, mănăstirea Râmeț, a fost o încununare a pelerinajului, un prilej de mulțumire „pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale”, pentru mijlocirile Sfințlor și pentru ocrotirea Maicii Domnului.
Stud. Gianina Ciupuligă