Duminică, 23.05.2021, preoţii din cadrul Cercului Pastoral-misionar Nr. 3 Gurahonţ, coordonat de către preotul Moţ Aurelian Iulian, s-au întrunit la Biserica ortodoxă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Secaş, protopopiatul Sebiş.
În cadrul acestei întruniri s-a săvârşit Sfânta Taină a Maslului la care au luat parte credincioșii parohiei.
Din sobor au făcut parte: pr. Moț Iulian coordonatorul cercului, pr.Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru, pr. Groza Ștefan de la parohia Tălagiu, pr. Zbârcea Teodor de la parohia Mădrigești, pr. Cristea Silviu de la parohia Gura Văii, pr.Vesa Ioan de la parohia Iosășel, Buntean Sebastian de la parohia Șomoșcheș și pr. Bele Raul de la parohia Secaș.
Având în vedere că Sfântul Sinod a proclamat anul acesta, ca „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor” , preotul Lușcă Ciprian de la parohia Zimbru a susținut următoarele teme: 1. Comunităţile de români ortodocşi din Serbia. Istorie, organizare canonică şi administrative;
- Evoluţia fenomenului migraţiei după 1989.
În susținerea temei părintele Lușcă spunea:
Analiza problemelor legate de migrația românilor presupune cunoașterea în detaliu a motivațiilor și a caracteristicilor migranților, a circulației acestora, dar și a unor date conexe, a căror influență asupra fenomenului migrațional poate fi directă sau indirectă.
Începută în sec. al XIX-lea, migrația românilor nu a încetat în ultimele două decenii, ci, dimpotrivă, a continuat să crească în intensitate pe an ce trece, încât se poate spune că o parte din România s-a mutat în afara granițelor țării!
Cunoașterea motivațiilor de emigrare a românilor dar și a strategiilor folosite pentru a pleca din România, ne poate oferi o imagine de ansamblu a fenomenului migrației, cu toată varietatea pe care o îmbracă. Aceste strategii au fost adaptate în funcție de perioada în care s-a migrat, dar și în funcție de posibilitățile fiecărui individ în parte. Până în anul 2014, strategiile folosite erau: migrația permanentă (stabilă), migrația circulară, migrația internă, migrația de întoarcere și migrația dublă (remigrația). După anul 2015, s-a conturat o nouă orientare (migrația multiplă), determinată în mod deosebit de faptul că acești migranți nu s-au putut adapta în locurile unde s-au restabilit. Aceste zone reprezentau, fie România, fie alte locuri din țările care aparțin Uniunii Europene.
În finalul întâlnirii, preotul paroh Bele Raul a mulţumit preoților și celor prezenți pentru participare.
Pr. Moț Aurelian Iulian