Sâmbătă, 18 septembrie 2021, sub coordonarea părintelui Radu Sas, un grup de pelerini, credincioși ai parohiei Groșeni din protopopiatul Ineu, au vizitat mai multe mănăstiri din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Maramureș, din cadrul Mitropoliei Clujului, dar și obiective turistice de importanță națională privind cultura românească.
A fost o călătorie binecuvântată de Dumnezeu cu vreme bună, dar mai ales cu o încărcătură duhovnicească pentru credincioși, deoarece au avut ocazia de a se închina la Sfinte Moaște, la icoane făcătoare de minuni, precum icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, spre exemplu. De altfel credincioșii au avut parte și de cuvinte ziditoare de suflet, din partea părinților din mănăstiri sau a maicilor care au prezentat Sfintele așezăminte monahale.
S-a vizitat astfel următoarele mănăstiri: Mănăstirea Piatra Craiului, având ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, o mănăstire relativ nouă, dar de o frumusețe aparte, situată în județul Cluj, a urmat apoi Mănăstirea Florești, este o mănăstire de maici, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, mulți credincioși s-au bucurat de o întâlnire spirituală cu Maica Domnului, întrucât în aceste zone ale țării foarte multe mănăstiri ortodoxe au ca ocrotitoare pe Maica Domnului. A urmat apoi mănăstirea Sfânta Troiță din localitatea Feleacu, o mănăstire de călugări, care își sărbătorește hramul pe data de 14 septembrie, având ca și ocrotitor și pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei. S-a încheiat cu pelerinajul în județul Cluj, la mănăstirea Nicula, o străveche vatră monahală și cu o încărcătură spirituală deosebită, dată de existeța icoanei Maicii Domnului, care ocrotește pe credincioșii transilvăneni din timpuri străvechi, în perioada sfârșitului de secol XVII, început de secol XVIII.
În județul Bistrița s-au vizitat mănăstiri precum cea de la Nușeni, cu hramul Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, apoi Mănăstirea Salva, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Precum și Mănăstirea Parva-Rebra, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, vizita în județ s-a încheiat cu un obiectiv deosebit de important pentru cultura literaturii române, respectiv casa memorială a lui George Coșbuc, un poet român, cunoscut de către majoritatea românilor ca „poetul copilăriei”, întrucât foarte multe poezii ale sale au îmbogățit manualele școlare de Limba și literatura română, dezvoltând în simțămintele elevilor atracția pentru sublim și frumos, caracteristice poporului român.
În județul Maramureș călătoria duhovnicească a debutat cu vizitarea Mănăstirii Moisei, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Bârsana, un loc cu o frumusețe aparte, de care sunt atrași foarte mulți pelerini români, dar și de dragostea și bucuria cu care te întâmpină monahiile din această Sfântă mănăstire, având ca hram Soborul Sfinților Apostoli din 30 iunie, datând din timpul lui Dragoș, sfârșitul secolului XIV, apoi s-a vizitat Mănăstirea Prislop din Depresiunea Maramureșului, mai precis în Munții Rodnei, respectiv lanțul muntos al Carpaților Orientali, având ca hram Schimbarea la Față și Sfânta Treime. Pelerinajul s-a înceheiat sublim prin vizita la Mănăstirea Săpânța –Peri și „Cimitirul Vesel” din localitatea Săpânța, un patrimoniu cultural românesc, înscris și în patrimoniul UNESCO, de altfel, pentru unicitatea sa în lume.
Prof. Zau Raul
