Deloc exagerat a spune că imaginile de astăzi, de la Galșa, sunt izvor de bucurie pentru oricine le-ar privi. Ai putea să nu cunoști tresăriri de suflet văzând atât de mulți copii și tineri frământând pâine, jucându-se, bucurându-se și ancorându-se în frumoasele tradiții românești? Desigur că nu.
Cum deja a obișnuit, Părintele Paroh Trif Adorian-Lucian îi aduce pe copii împreună pentru a petrece un timp cu folos. Astăzi, de la mic la mare au participat la un Atelier de făcut pâine la ”Clubul Copiilor Galșa – Casa Părintească”. Și nu oricum… ci îndrumați de meșterul brutar Gheorghe Mateș, care s-a îngrijit ca totul să fie făcut ”ca la carte”, căci… cum altfel ar fi cunoscut aluatul frământat de mâinile tinerilor din Galșa acel arămiu perfect după scoaterea din cuptor?
Iar când lucrurile se împletesc frumos, în duh de bine, soarele răsare și natura își poartă cea mai frumoasă haină verde de sărbătoare, Ierarhul merge să așeze peste toate binecuvântare. I-a binecuvântat Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul pe toți participanții la Atelierul de făcut pâine și s-a bucurat de bucuria lor, de împreuna lor lucrare.
Într-un firesc al zilei, cât aluatul a stat la dospit, un joc a fost tocmai binevenit. Fie că au bătut mingea într-un joc amical de fotbal, fie că au participat la alte provocări ale organizatorilor, copiii au avut grijă ca prietenii lor cu dizabilități, aflați în mijlocul lor, să fie perfect integrați.
Dar… ”Când pâinea-n cuptor semăna cu arama”, meșterul brutar Gheorghe Mațeș le-a dat semnalul că răsplata muncii lor este gata. Cum să nu fi mers, așadar, o pită cu unsoare și clisă prăjită?
„Marea dragoste pentru cultura românească, dorinţa de a păstra peste veacuri crâmpeie din obiceiurile şi tradiţiile locale, dar şi regretul că prea puţini mai sunt aceia care încearcă să transmită mai departe ceea ce este al nostru din străbuni, ne-au întărit convingerea să acordăm o atenţie sporită elementelor tradiţionale culturale, religioase, istorice, considerând că aceasta este o datorie şi o răspundere morală”, a spus Părintele Trif Adorian-Lucian.
Iar această ”atenție sporită” către tot ce înseamnă cultura românească și tradițiile locale nu poate decât să ne bucure, tocmai pentru că asta înseamnă sfântă memorie a celor de la străbuni moștenite. Memorie pe care ziua de mâine nu poate fi decât strașnic construită.
Și pentru că vorbim de memorie, n-am putea să nu amintim, cu atât mai mult cu cât tocmai am scris mai sus un vers din poezia ”Cântecul Potirului” a lui Nichifor Crainic, că astăzi este este Ziua națională de pomenire a Martirilor din temnițele comuniste. Ori, Crainic a fost unul dintre acești martiri ai neamului. Unul care ne spune din poezia citată, că atunci…
„Când pâinea-n cuptor semăna cu arama,
Bunica şi mama
Scoţând-o sfielnic cu semnele crucii,
Purtau parcă moaşte cinstite şi lucii
Ca pâinea, dând abur cu dulce miros,
Părea ca e barba lui Domnu Cristos.
…………………………
Podgorii bogate şi lanuri mănoase,
Pământul acesta, Iisuse Cristoase,
E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveşte-te-n vie şi vezi-te-n grâne
Şi sângeră-n struguri şi frânge-te-n păine,
Tu, viaţă de-a pururi a neamului meu.” – Cântecul Potirului
HRISTOS A ÎNVIAT!
