Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București a găzduit astăzi, în continuarea deschiderii lucrărilor Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii”, prima sesiune de comunicări științifice. În cadrul acesteia, au luat cuvântul trei vorbitori.
Sesiunea întâi de comunicări a fost moderată de părintele prof. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal și directorul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene, care, la începutul fiecărei prelegeri, a realizat câte o scurtă prezentare a studiilor și activității celor trei ierarhi care au luat cuvântul.
Prima prelegere, intitulată „La synodalité dans l’Église Catholique selon le Document Final de la 16e Assemblée Générale Ordinaire du Synode des Évêques” („Sinodalitatea în Biserica Catolică potrivit documentului final al celei de a 16-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor”), a fost susținută de Eminența Sa Gianfranco Ghirlanda, cardinal al Bisericii Romano-Catolice din Italia.
Al doilea vorbitor al acestei sesiuni de comunicări a fost Înaltpreasfințitul Părinte Job Getcha, Mitropolitul Pisidiei, din Patriarhia Ecumenică, a cărui prelegere a fost intitulată „Nicaea and the Common Celebration of Pascha” („Sinodul de la Niceea și sărbătorirea comună a Paștilor”). Înaltpreasfinția Sa ne-a rezumat în câteva cuvinte conținutul prezentării sale: „Este o bucurie pentru mine, ca reprezentant al Patriarhiei Ecumenice, să fiu invitat în Biserica Ortodoxă Română la simpozionul organizat cu ocazia aniversării celor 1.700 de ani de la Sinodul de la Niceea. Acest sinod a constituit un moment important din istoria creștinismului, dar la fel de important este să ne regăsim cu toții astăzi, în acest loc, reprezentanți ai mai multor Biserici Ortodoxe, dar și ai altor Biserici creștine. Sinodul de la Niceea a fost unul al unității Bisericii, în primul rând al unității credinței prin Simbolul de credință care a fost formulat și apoi introdus în cultul Bisericii, dar și prin faptul că s-a hotărât sărbătorirea Paștilor la o dată comună de către întreaga creștinătate. De altfel, prezentarea mea are în vedere celebrarea comună a Paștilor datorată hotărârii Sinodului de la Niceea. Este foarte important de subliniat faptul că, în decizia lor, Părinții sinodali de la Niceea nu au luat în considerare în calculul datei Paștilor nici unul dintre calendarele care circulau la acel moment, nici măcar pe cel iudaic, dar au avut ca punct de referință fenomenele astronomice, în primul rând echinocțiul de primăvară, când ziua este la fel de lungă ca noaptea, luna plină care vine după acest echinocțiu, și duminica următoare acesteia. Sunt fenomene observabile, chestiuni empirice, care nu implică în vreun fel aspecte relative sau alte elemente specifice vreunei confesiuni creștine. De aceea, în virtutea acestui criteriu obiectiv, cred că creștinii trebuie să stabilească o dată și să se pună de acord asupra sărbătoririi comune a Paștilor”.
Ultima prelegere a fost susținută de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a vorbit despre „Personalitatea Sfântului Atanasie cel Mare, Arhiepiscopul Alexandriei, în lumina Sinodului de la Niceea”: „Învățătura dogmatică despre Nașterea supranaturală și pururea-fecioria Mariei se dezvoltă tot în baza doctrinei Sfântului Atanasie formulată în Simbolul credinței în cuvintele «S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut Om». În problema restaurării omului, Dogmatica ortodoxă se situează pe punctul de vedere al doctrinei atanasiene. Prin întruparea Sa, Iisus Hristos Domnul recapitulează întreaga omenire, reînnoind în Sine întreaga umanitate. Întreaga creație cerea reînnoire. Sfântul Atanasie vede această reînnoire în mântuirea pe care o aduce Cuvântul întrupat. Pentru el, mântuirea omului este o divinizare ce îngăduie filiația divină, asemănarea cu Dumnezeu, și nemurirea trupului”.
Simpozionul internațional va continua, în după-amiaza aceleiași zile, cu a doua sesiune de comunicări care se va desfășura în Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă din București și va fi moderată de părintele lect. dr. Cosmin Pricop, decanul instituției de învățământ. În cadrul ei vor rosti prelegeri: Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului („Receptarea hotărârilor Sinodului I Ecumenic în Biserica din Persia – context istoric și teologie“); părintele prof. dr. Nicolae Chifăr („Discursul imperial constantinian în timpul disputelor ariene”); părintele conf. dr. Lucian Dîncă („Sfântul Atanasie cel Mare, Campionul credinței Niceene. «De Decretis Nicaenae Synodi»: lupta Arhiepiscopului Alexandriei pentru dogma niceeană împotriva născocirilor ipocrite ale arienilor”); și prof. dr. Ciprian Streza („«Cum am fost botezați așa suntem datori să și credem» – Sfântul Vasile cel Mare, «Despre Sfântul Duh» 27, 67: Tradiția liturgică a Bisericii – normă și regulă a credinței ortodoxe”).
