Biserica veche a Parohiei Ciunteşti cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a îmbrăcat în Duminica a VIII-a după Rusalii haină de sărbătoare. IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a fost întâmpinat de părintele Teodor Vid, consilier administrativ-bisericesc, fiu al satului şi pr. Adrian Zaha, noul protopop al Ineului. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în prezenţa unui număr mare de credincioşi.

Pornind de la pericopa evanghelică,  în cuvântul de învățătura cu titlul preluat din literatura teologică privind ,,Minunea înmulţirii pâinilor şi peştilor”, Înaltpreasfințitul Timotei le-a vorbit celor prezenţi despre înţelesul obişnuit al celor două cuvinte, adică pâini şi peşti, punând în lumină înţelesul spiritual, cu referire directă la taina euharistică pentru cel dintâi şi cuprinsul tainic al numelui de creştin pentru cel de-al doilea, subliniind legătura dintre ele în viaţa credinciosului, care se desăvârşeşte prin urmarea lui Hristos şi împărtăşirea cu El. Aceasta asigură şi unitatea creştină la care fac apel citirile zilei ( I Cor. 1 şi Matei 14) şi care se verifică prin cercetare duhovnicească şi Taina Spovedaniei, a arătat chiriarhul.

Cu acest prilej, chiriarhul a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Bogdan Tod, iar întru preot pe diaconul Sorin Streulea, care a fost hirotesit şi duhovnic. La sfârşitul Sfintei Liturghii părintele protopop Adrian Zaha l-a instalat ca paroh în Parohia Ciunteşti şi Filia Vălani, pe noul preot Sorin Streulea.

La ceas de seară, chiriarhul a poposit în Filia Vălani, unde după Slujba Vecerniei a săvârşit binecuvântarea de lucrări executate la biserică. În cadrul cuvântului de învăţătură s-a referit la hirotoniile săvârşite, de diacon şi preot, subliniind importanţa preoţiei în săvârşirea celor două taine amintite, spovedania şi euharistia, în acest an omagial în Biserica Ortodoxă Română şi evidenţiate de duminica a opta după Rusalii.

Pentru strădania depusă în lucrarea pastoral-misionară desfășurată în această parohie şi pentru lucrările efectuate la această biserică, părintele Adrian Zaha, fost preot paroh în această parohie până în anul 2011, a primit distincția de iconom.

Date despre localitatea Ciunteşti, comuna Craiva

Prima mențiune documentară a satului Ciuntești este din anul 1581, într-un document privitor la dijmele satelor bihorene. Satul se află într-o „fundătură”, la umbra pădurii de stejar, cu casele rânduite de o parte și de cealaltă a văii. De la șoseaua modernizată până în satul Ciuntești sunt 8 km, pe un drum „de țară” care duce spre crestele Munților Codru Moma, dar și spre Defileul Crișului Negru. Pe un deal din mijlocul satului se înalță o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de arcade pictate. În mijloc se află Iisus Hristos pe tron. Pe boltă se întâlnesc următoarele teme: Sf.Constantin și Elena, Pogorârea Sf.Duh. Jos, la baza peretului vestic, se află o inscripție parțial păstrată, cu litere chirilice, unde cu greu se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861…Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu…”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan (sec.XVIII), Maica Domnului (sec.XVIII), Iisus Hristos (sec.XVIII), Bunavestire (sec.XVIII).