Duminică 9.11.2014 a fost o zi de toamnă târzie dezmierdată de astru ceresc cu razele sale binefecătoare pentru întreaga natura dar şi pentru credincioşii din comunitatea Şiria, care au trăit clipe de înălţare sufletească, întrucât şi-au cinstit ocrotitorii pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, duhuri slujitoare ale Lui Dumnezeu, simboluri ale dreptăţii şi iubirii.

În sunet de clopot şi de toacă după Sfânta Liturghie credincioşii împreună cu preoţii slujitori Poneavă Teodor, Pavel Savu şi Botezatu Iulian au făcut înconjorul Bisericii iar Adrian şi Daniela Ciurdariu au purtat în chip simbolic colacul, care semnifică jertfa adusă ca recunoaştere şi cinste pentru ocrotitorii Bisericii dar şi ca simbol al unităţii în rugăciune a tuturor credincioşilor. La finalul acestei procesiuni credincioşii au intrat în Sfânta Biserică unde preoţii slujitori au sfinţit colacul iar preotul Botezatu Iulian a tăiat colacul în numele Sfintei Treimi şi a oferit simbolic o bucată din colac naşilor Bisericii, familiei Ciurdariu iar o altă bucată familiei Vonica, care va duce mai departe această frumoasă tradiţie de hram.  La ora 16 a fost oficiată

Taina Sfântului Maslu de obşte de către un sobor ales de preoţi din cadrul Cercului pastoral misionar Şiria:  Dărău Petru şi Doca Leon de la parohia Pâncota, Mercea Nelu de la Măderat, Radeş Mihai de la Mîsca, Petrişor Gheorghe de la Galşa, preotul pensionar Poneavă Teodor, Pavel Savu şi Iulian Botezatu de Şiria,  Jula Petru de la Cuvin, Ciorogariu Mircea de la Ghioroc, protosinghelul Teoctist Bălana de la Mănăstirea Feredeu, având în frunte pe părintele consilier economic Blaj Mihai, care a rostit şi un cuvânt de învăţătură unde a făcut referiri la familia creştină și provocările vremii.

După oficierea Tainei Sfântului Maslu s-a costituit Cercul pastoral misionar.  Tema cu titlul ”Sfinții Brâncoveni în conștiința și spiritualitatea românească, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor” a fost susțiunută de către preotul Pavel Savu de la parohia Șiria. Referentul a evidențiat că în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu s-au tipărit numeroase cărți românești, grecești și slavone și chiar arabe și s-a creat în arhitectură un stil aparte caracteristic numit stilul brâncovenesc, prezent nu doar în locașurile de cult ci și în domeniul laic, cum ar fi palatul de la Mogoșoaia și Potlogi. Ziua s-a încheiat cu agapa creștină la care au participat toți cei prezenți.