Ziua Imnului Naţional a fost marcată, vineri, la Arad printr-un ceremonial militar şi religios, la care au participat reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, ai instituțiilor deconcentrate, ai partidelor politice, precum și veterani.
Manifestările dedicate Imnului Naţional al României au debutat vineri dimineața, la ora 9.00, prin oficierea unei slujbe religioase de către ÎPS Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului. În alocuţiunea rostită, Înaltpreasfinţia Sa a elogiat prin cuvinte alese imnul ţării și importanța lui pentru poporul nostru, făcând o trecere în revistă a apariției sale, o implicare deosebită în apariția acestuia având-o tocmai oamenii de cultură ai Bisericii. Programul a continuat cu o scurtă alocuţiune privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, susţinută de reprezentantul Muzeului Judeţean Arad. Manifestările s-au încheiat cu intonarea imnului naţional de către întreaga asistenţă.
În cadrul manifestării, muzeograful Bogdan Ivaşcu, de la Complexul Muzeal Arad, a vorbit despre istoricul şi semnificaţia Zilei Imnului Naţional, ceremonialul încheindu-se cu intonarea Imnului Naţional al României de către cei prezenţi.
La eveniment au participat și primarul municipiului, dl.ing.Gheorghe Falcă, vicepreședintele Consiliului Județean, Claudia Boghicevici, dar și subprefectul județului, Florentina Horgea.
Ceremonialul şi manifestările evocatoare dedicate acestui eveniment naţional au fost organizate de Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Arad, Comandamentul Garnizoanei, precum şi Arhiepiscopia Aradului.
***
Ziua Imnului naţional este sărbătorită la 29 iulie, anual, potrivit Legii 99, din 26 mai 1998, pentru proclamarea Zilei Imnului Naţional al României, „se proclamă ziua de 29 iulie Ziua Imnului naţional al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848”. La 29 iulie 1848, ,,Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ,,Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ,,o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial. ,,Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ,,Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul stat.
Protos. dr. Iustin Popovici
