În data de 11 mai, Parohia Frumușeni din Protopopiatul Arad a fost gazda întrunirii preoților din CERCUL PASTORAL MISIONAR NUMĂRUL 6 ARAD, coordonat, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepscop Timotei al Aradului, de către Preacucernicul Părinte Dan-Dorin Mândra de la Parohia Fântânele.
A fost o întâlnire rodnică deoarece s-au dezbătut teme interesante și actuale în contextual anului omagial, dar au fost și momente inedite de întâlnire cu istoria.
Astfel, Părintele Referent Bogdan Tod a susținut o lucrare despre evoluția fenomenului migrației la români. S-au prezentat motivațiile, caracteristicile migranților, dar și o periodizare a fenomenului migrației la români (perioada interbelică, perioada postbelică și perioada de după 1989 cu specificitățile generale ale fiecărei epoci). S-a conchis că anul omagial al pastorației românilor din afara granițelor va fi o bună ocazie de a consolida legătura diasporei cu țara și a sprijini românii de peste granițe să-și păstreze identitatea.
Părintele Paroh din Frumușeni, Sorin Higioșan, a susținut o lucrare despre istoria comunităților de credincioși ortodocși români din Banatul Sârbesc. Tema acestei lucrări a constituit o prelungire firească a ceea ce s-a spus în prima alocuțiune, referitoare la fenomenul migrației dar cu note inedite și particulare care au legătură directă cu Parohia Frumușeni și zona Aradului. Astfel, s-a insistat asupra trecutului acestei zone, știut fiind faptul că în iulie 1765, împărăteasa Maria Tereza a semnat un ordin prin care a ordonat evacuarea populației băștinașe din această zonă și trimiterea ei într-o zonă din Banatul Sârbesc, mlăștinoasă cu papură și stuf. Motivația acestui demers a fost pregătirea zonei pentru a fi populată cu etnici șvabi. Se consideră că această acțiune a fost văzută ca o revanșă în fața Reformei, dorindu-se întărirea elementului catolic prin aducerea șvabilor în această zonă. Pe atunci vechea localitate se numea Serdin. Locuitorii de aici au fost trimiși în Toracul Mic de lângă Vârșeț. În 1967 ei au sărbătorit cu mult fast 200 de ani de la venirea lor din Serdin (actualul Frumușeni). Până azi locuitorii își spun serdinenți după denumirea vechiului sat din Valea Mureșului: Serdin.
În finalul întâlnirii a luat cuvântul și invitatul special domnul profesor de istorie, actual pensionar, Traian Mihuț. Acesta a prezentat informații inedite despre istoria acestei zone. El a amintit despre perioada când a funcționat Mănăstirea Bizere, Frumușeniul fiind pe atunci port, loc de odihnă și schimburi comerciale. Aici funcționa o cetate unde se efectua vama pentru comerțul cu sare pe râul Mureș, fiind al doilea mare port după Lipova. Domnul profesor a amintit de ceea ce spunea Academicianul Ștefan Pascu despre perioada medievală a zonei în discuție: “Transilvania s-a îmbogățit cu un nou târg”, prin aceasta subliniind puternica dezvoltarea economică a acestei zone. Cetatea din Frumușeni a fost cucerită de către răsculații lui George Doja. În 1718 ajunge să fie cucerită de către turci.
Participanții s-au putut bucura de o actualizare a informațiilor despre fenomenul migraționist în contextul anului omagial, de informații despre românii ortodocși din Banatul Sârbesc, dar și de o lecție vie despre istoria bogată a acestei zone.
Pr. Paroh Dan-Dorin Mândra