Duminica a 3-a după Rusalii reunește cercul misionar Bârzava în parohia Bata unde preoții slujitori și de această dată s-au adunat în rugăciune și slujire a  Tainei Sfântului Maslu pentru cei neputincioși fie trupește sau mai mult sufletește cu credința că cei care au fost pomeniți și prezenți vor avea parte de izbăvirea de neputințe și marea și bogată milă de la Dumnezeu.

 Obișnuiți fiind ca la fiecare întrunire a noastră avem câte o temă care nu face altceva de cât să ne ajute să așezăm cât mai bine și mai limpede temelia credinței celei drepte și să poziționăm viața noastră într-un urcuș continuu spre desăvârșirea cu Hristos, preacucernicul părinte Viorel Iute de la parohia Conop în introducerea temei „ Rugăciunea individuală sau personal smerită și discretă(în ascuns)” ca reflecție la pericopa evanghelică de la Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (Matei Cap. 6 vers. 22-33) a așezat sufletelor credincioșilor  stăruitoarea chemare pe care Mântuitorul Iisus Hristos ca, mai înainte de a ne griji de cele ale trupului să căutăm cele de trebuință ale sufletului: Împărăția cerurilor. Acestea împlinindu-se cu ajutorul rugăciunii.

Pornind de la sensul etimologic al cuvântului rugăciune, din latinescul rogatio care înseamnă cerere, rugăminte, mulțumire sau laudă adresată de credincioși divinității părintele a evidențiat câțiva din părinții duhovnicești care au dat numeroase definiții rugăciunii, amintind pe Evagrie Monahul în Filocalia vol. I, Sfântul Grigorie Sinaitul în Filocalia vol. III traduse de pr. prof. Dumitru Stăniloaie, amintind și de Sfântul Grigorie Palama care spune că: „Rugăciunea smerită adevărată Dumnezeu Însuși se află în lucrare pentru că celor care se roagă cu smerenie le dăruiește Harul Său sfințitor ș mântuitor”.

Prin rugăciune, cel păcătos câștigă iertarea și ajunge drept, asemenea tâlharului de pe cruce cf. Luca 23,42, iar Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre cel care nu se roagă că este „…ca peștele pe uscat ”. De altfel  trebuie să fim tot timpul în rugăciune în chip smerit și în tot locul cu putință căci zice Mântuitorul: „ Privegheați, dar, în toată vremea rugându-vă” (Luca 21,36).

Încheind părintele a subliniat că mai întâi de cererile cele de trebuință vieții să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, căci El și rânduiește fiecăruia ce este de trebuință și de folos și ajută tuturor celor care stăruie în rugăciune și credință.

Părintele paroh Matei Florin a mulțumit preoților pentru împreuna slujire și preotului Viorel Iute pentru frumoasa cuvântare.

Pr. Lulaș Dan-Ioan

Parohia Căpruța