Parohia Vinga
HRAMUL: ,,Adormirea Maicii Domnului”
PROTOPOPIATUL: ARAD
Preot paroh: Sas Răzvan
Data și locul nașterii: 13.05.1975
Domiciliu: Vinga Nr.757
Studii: Facultatea de Teologie Ortodoxă Arad- 2000, Masterat- 2003
Adresă de contact: Tel: 0357407637 / 0724374343; e.mail: sas.razvan@yahoo.com
Număr de credincioși: 2340
Nr.Familii 638
Poză: (fără distincție)
I.1.1. Parohia Ortodoxă Română Vinga, Protopopiatul Arad, Arhiepiscopia Aradului
- Istoricul comunităţii parohiale
Începuturile parohiei ortodoxe Vinga datează din secolul al XVIII-lea, aici fiind consemnată existența unei bisericuțe din lemn. În anul 1758 protosinghelul Arsenie Radivoievici (conducător al eparhiei din Timișoara între anii 1757-1758) a efectuat o vizită canonică la parohia otrodoxă din Vinga , consemnând următoarele: ,, Biserica din Vinga, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, era construită din nuiele împletite, avea o turlăă acoperită cu scânduri, și o clopotniță separată, cu un clopot, iar în interiorun iconostas de lemn pe care erau aplicate icoane ce înfățișau Răstignirea și cei 12 apostoli.Aceste icoane erau pictate pe pânză.În registrul de jos al iconostasului se aflau patru icoane împărătești, pictate pe lemn.”[1]
În fruntea parohiei se afla preotul Ioan Atanasievici , născut la Craiova , hirotonit de mitroplitul Timișoarei , la 3 mai 1748 , ajutat de Radul Popovici – dascăl şi ţârcovnic. Cu trecerea timpului bisericuța din lemn s-a degradat și a fost dărâmată.
Începând cu anul 1791 se construiește o bisericuță din zidărie, zidită în stil baroc. În anul 1841 această bisericuță s-a aflat în reparații și în anul 1927 este dărâmată între anii 1925-1926 ridicându-se actuala biserică ortodoxă care a fost târnosită la 14 noiembrie 1926.Biserica este construită în stil neobizantin, având ca hram Adormirea Maicii Domnlui, târnosirea fiind făcută sub păstorirea Prea Sfințitului Episcop Dr. Grigorie Comșa al Diecezei Aradului.
– Numele parohiei şi protopopiatul din care provine;
Parohia Ortodoxă Română Vinga –Protopopiatul Arad
– Numele localităţii (+ toponimie);
Legat de epoca daco-romană se presupune că denumirea localității Vinga derivă din latinescul Vinculum– ce înseamnă legătură iar Vinculorum– înseamnă strajă sau pază. Vinculum a fost un teritoriu care a făcut legătura între vechea provincie romană Panonia și noua provincie format Dacia romană. Acest toponimic ar putea fi pus în corelație cu locurile de popas sau strajă pe care le-au organizat romanii la interval de 20 de km și cum de la râul Mureș până la Vinga sunt aproximativ 20 de km, poate că și aici să se fi aflat un loc de popas sau strajă. Dintr-o veche denumire slavă , Vinga își are originea de la Vinica (se citește Vinița), ce înseamnă ,,nașterea vinului”. Pe pantele dea-lurilor unde se cultivau vii locul acela purta în limba slavă denumirea de ,,Vinograd”, numele Vingăi putând proveni din acest cuvânt care înseamnă ,,vie, loc pentru vie”. Cu trecerea timpului denumirile purtate de Vinga vor suferi schimbări lingvistice care se regăsesc în variantele toponimice: Vincla, Wynga, Vinka, Vynga, Vinga.[2]
– Prezentare generală a localității -geografic
Comuna Vinga , cu cele două sate aparținătoare, Mănăștur și Mailat, este situată în extremitatea vestică a României, pe câmpia subcolinară ce-i poartă numele, la limita sudică a județului Arad, face parte din provincia Banat și se află între două mari centre urbane din zonă orașele Arad și Timișoara.
Prin comună trece paralela de 46 grade latitudine nordică şi meridianul 21 grade şi 14 minute longitudine estică. Localitatea beneficiază de o climă temperat-continentală moderată cu influențe oceanice, cu ierni blânde și veri relativ călduroase. Prin comuna Vinga trece principala arteră feroviară şi şoseaua din vestul ţării care face legătura între Timişoara și Arad. Complexul condiţiilor de aşezare între cele două mari centre industriale şi culturale : Arad şi Timişoara ( la 23 km. Respectiv la 29 km.) favorizează posibilitatea dezvoltării multilaterale a localităţii.
Comunele învecinate sunt Şagu şi Orţişoara , iar mijloacele de comunicaţie cu ele şi cu municipiul Arad sunt magistrala feroviară nr. 1 şi şoseaua naţională. Pe lângă cultura cerealelor tradiționale,vinganii au rămas renumiți în cultura lintei,tutunului, cânepii, borcegului dar mai ales al arpagicului. Nu trebuie omis faptul că vinganii s-au îndeletnicit și cu viticultura și pomicultura. Zecile de hectare cu vii în locurile denumite ,,La Maierete” și ,,Afară la Vii”, unde se practica viticultura au fost defrișate complet în perioada comunistă, anii 1968-1970.
În prezent teritoriul Vingăi ocupă 8013 hectare de pământ din care 368 sunt cuprinse în intravilan.
Istorico-demografic
Localitatea Vinga apare pentru prima dată ca atestată documentar în anl 1214, când acest loc a fost domeniul lui Csak Mikols din Komarom. Dezvoltarea economică ascendentă a zonei i-a fost afectată de năvălirea tătarilor din anii 1241-1242 când hoardele tătare conduse de Batu-Chan pustiesc și distrug așezămintele umane, iar Vinga rămâne pustie și distrusă , populația care s-a putut salva s-a ascuns în pădurile din apropiere.
După eliberarea Banatului de sub stăpânire turcească, în provincial Banat au loc colonizări masive cu populații străine(în special de religie catolică), Vinga fiind colonizată cu populație bulgară provenită din orășelul Chiprovitsi(Ciproviți) situată în NV Bulgariei. După primele forme de organizare teritorială a Banatului în vremea împărătesei Mariei Tereza localitatea Vinga a fost declarată comunitate privilegiată primind titlul de ,,oppidum”, având și roll de târg, iar după 1 august 1744 după primirea privilegiilor imperiale, a fost ridicată la rang de oraș privilegiat primind numele de Theresiopolis.
,, În timp se mai fac colonizări cu germani şi maghiari, dovada fiind recensământul întocmit de cercetătorul maghiar Varga E. Arpad, care arată că în anul 1880 din totalul de 4796 de locuitori: 257 erau români, 272 maghiari şi 637 germani, majoritari fiind bulgarii. După trecerea timpului, în perioada dualismului austro-ungar, Vinga dobândește statutul de plasă, iar după primul război mondial ea își pierde rangul de oraș, dar primește statutul de centru de plasă în județul Timiș-Torontal.
După al doilea război mondial începând cu anul 1950 au loc reorganizări teritoriale ale României și ca urmare acesteia Vinga se transformă în comună aparținând de regiunile Arad(1950-1956) și Banat(1956 în raionul Arad) iar din 1968 aparține de județul Arad.
Numărul populației de etnie bulgară cândva majoritară, a început să scadă drastic așa după cum arată statistcile. În anul 1943 din numărul total al locuitorilor din Vinga de 4630 de băștinași, un număr de 2194 erau bulgari(47,38%),
în anul1948=45,48%,
1956=43,46%,
1966=37,11%,
1977=31,90%,
1992=16,85%,
2002=12,04%,
2011=8,12%”[3]
,,Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vinga se ridică la 6.150 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.388 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (54,24%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (19,69%),romi (10,57%), bulgari (5,41%) și slovaci (2,46%). Pentru 5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,19%), dar există și minorități de romano-catolici (28,62%),penticostali (5,72%), reformați (1,84%) și baptiști(1,66%). Pentru 5,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională”.[4]
Arheologic
În toamna anului 1995 pe teritoriul Vingăi s-a descoperit , ocazional, o brățară de bronz aparținând perioadei bronzului târziu (secolul XIII î.Hr.). Pe traseul autostrăzii Arad – Timișoara, aflat la marginea exterioară a actualului hotar al Vingăi spre Șagu s-au descoperit brățări de argint, materiale ceramice de diferite tipuri, tipare pentru prelucrarea bronzului (cum sunt cele pentru prelucrarea topoarelor de luptă), mărgele vechi de mii de ani, morminte și locuințe aparținând epocii romane târzii. Hotarul Vingăi este străbătut de o a doua linie de valuri fortificate de pământ, numite după cercetători –valul lui Fr. Dermend ẑin. Valul Roman de apărare este o construcție militară de pământ întărită cu lemn, din loc în loc, utilizată de către armatele romane mai ales pentru a delimita și a apăra granițele imperiului. Zona Vinga a fost inclusă ca făcând parte din puternicul centru dacic Ziridava.
Cultural, economic
Încă de la venirea și așezarea la Vinga, coloniștii bulgari au ajuns împreună cu preoții și dascăli lor să-și ridice așezăminte necesare pentru slijirea nevoilor religioase și de educare a populației.Prima școală care se înființează în Vinga datează din anul 1742 când episcopul Nikola Stanislavic, alături de călugări, învață copii în limba bulgară, devenind astfel primul învățător al școlii.Dintre cadrele didactice născute la Vinga se pot aminti numele lui Jakob Malkin și Nikola Patriskov, însă cel mai cunoscut a fost Ivan Kosilkov care a predat la Vinga în jur de 40 de ani(1842-1882) limba bulgară.
După înăbușirea revoluției ungare de la 1848-1849 a urmat o perioadă de dezvoltare economic a zonei din care făcea parte Vinga. În anul 1870 primăria din Vinga a fost reorganizată într-o primărie orășenească cu magistrate cu statut de oraș de județ(plasă). În anul 1894 numărul populației crescuse la 5198 de locuitori. Între anii 1890-1914 au fost construite cele mai importante edificii, a fost introdusă electrificarea, au fost asfaltate principalele străzi și trotuare. Încă din anul 1871 s-a terminat construcția căii ferate Timișoara-Arad.
Producția agricolă a obținut rezultate însemnate datorită noilor utilaje aduse din străinătate. Recolta bună a încurajat dezvoltarea morăritului, încă din 1870 la Vinga a existat o moară mecanică. Începând cu anul 1885 se produc primele sortimente de bomboane de ciocolată, fabrica ajunge să fie preluată de familia Draskovits a cărei reputație se va răspândi în toată țara, chiar și în Europa, America și Asia. Vinga devine un centru economic important în zonă, impulsul economic s-a datorat și dezvoltării meșteșugurilor, în anul 1912 erau înscruși 125 meșteri, 29 calfe și 57 ucenici.
În anul 1870 se construiește judecătoria și hotelul care a avut și cazinou.Pe lângă hotel Vinga a mai avut și două școli generale, două mori, farmacie, poștă, telegraf, casă de cultură, uniune de bresle, ateliere, o formațiune de pompieri voluntary întemeiată în 28 octombrie1878, un cor,o orchestră de fanfară dirijată de capelmaitru Matei Svoboda-slovac de origine.
O altă construcție reprezentativă pentru Vinga este monumentala biserică romano-catolică în anul 1892 construită după planurile ahitectului timișorean Eduard Reiter în stil neogotic, care în anul 1992 a fost declarată monument istoric.
Pentru susținerea activității cultural s-a construit cinematograful(1963) și un nou cămin cultural(1974).În anul 1977 s-a introdus apa potabilă iar în anii 80 s-a început construcția a patru blocuri de locuințe.
Tradiția cultural artistic a etnicilor bulgari din Vinga s-a materializat prin prin înființarea unui ansamblu de cântece și dansuri populare bulgărești, ștafeta acestui ansamblu a fost preluată de noul ansabblu ,,Bălgărce”înființat în 2002, care a susținut spectacole în numeroase țări europene chiar și în Asia și Extremul Orient.Începând cu anul 2009 pe firmamentul cultural al localității Vinga a apărut ansambul de dansuri și cântece populare românești ,,Liliacul” și cu formația,,Romanes”.
Un eveniment cultural de excepție și de mare bucurie pentru vingani a avut loc în anul 1994 cu ocazia aniversării a 780 de ani de la prima atestare documentară a localității și a împlinirii a 250 de ani de la ridicarea acesteia la rang de oraș privulegiat în Banat. Cu această ocazie la simpozion au participat istorici ,oameni de cultură și muzeografi din Arad și Timișoara.
- Istoricul bisericii parohiale. Istoria zidirii ei (pisania); Arhitectura (plan, dimensiuni, materiale de construcție);
Construită între anii 1925-1926 , în stil neobizantin , din fondurile Statului , ale parohiilor ce aparţineau de fostul protopopiat Vinga şi ale enoriaşilor locali , actuala biserică parohială este situată la aproximativ 200 de metri de locul fostei biserici parohiale , înspre centrul comunei . Biserica este zidită din piatră , beton armat şi cărămidă fiind acoperită în întregime cu tablă zincată având următoarele dimensiuni lungime:23,65m+2,10m pridvorul, lățime 14,05,; și înălțimea de 30,80 m. Ea are două turnuri cu clopotniță, o cupolă, două balcoane laterale și unul în spate pentru cor.
Sfinţirea bisericii a avut loc la data de 14 noiembrie 1926 , iar actul de sfinţire consemnează următoarele : ,,Ziditu-s-a această sfântă biserică întru mărirea Adormirii
Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu , în anul mîntuirii 1925-1926 , sub păstorirea P.S.
Episcop Dr. Grigorie Gh. Comşa al Diecezanei Aradului , pe timpul protopopului tractului
Vinga , Dr.Patrichie Ţiucra şi a viitorului protopop de Vinga Sava Traian Seculin , Pretor al plasei Vinga – Pavel Manta , notarul comunei Vinga –Iosif Baba , epitropi ai bisericii Dimitrie Stoian şi Isaia Ardelean , cantor bisericesc Ioan Ștefanovici . Biserica s-a zidit conform planului întocmit de Ştefan Toth , inspector tehnic al municipiului Timişoarei , de către constructorii arhitecţi Constantin Purcariu şi Conrad Richter din Lugoj .
Pictura (când a fost realizată, de cine, când a fost restaurată); s-a zugrăvit prin profesorul-pictor Iulian Toader din Arad , iar lucrările de sculptură artistică s-au executat de către Păun Felix Dumitrescu din Craiova , cele de aurire de către Eugen Spang din Timişoara .
Pictura în frescă a întregii biserici este originală şi bine conservată , iar sculptura întregului mobilier are o deosebită valoare artistică . Iconostasul , două sfeşnice şi un frumos policandru cu 24 lumini sunt aurite , iar celelalte obiecte sunt sculptate în lemn de stejar , aflându-se toate într-o stare foarte bună
Între 2013-2015 pictura a fost restaurată pictorii Munteanu Alexandru din Chișineu Criș și Cozma Ioan din Timișoara
– Obiecte vechi de cult;
Un obiect vechi de cult cu valoare istorică şi artistică este un antimis – din pânză neagră confecţionat la anul 1733. Alte obiecte vechi de cult , precum şi cărţile vechi de cult au fost predate Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Arad .
– Şirul preoţilor parohi;
Preoții care s-au succedat în acele vremuri din datele pe care le deține parohia sunt:
Ioan Teodorescu jr., Ioan Evuțanu, Petru Cimopneriu 1889-1916
În anul 1917 s-a înființat Protopopiatul Ortodox Român Vinga, condus de protopopul Pr.Dr. Patrichie Țiucra, care a și construit actuala biserică din Vinga , în stil neobizantin între anii 1925-1926 , după care a fost transferat ca protopop la Timișoara , având merite dosebite în construirea catedralei mitropolitane, ocupându-se chiar și de împrunuturile bancare pentru această construție.
Următorul a fost protopopul Traian Sava Seculin până în anul 1936 când este avansat ca și consilier la Episcopia Aradului. ,,Prin concluzul numărul 64 al Sinodului eparhial arãdean din 1913, se decide împărțirea protopopiatului Timișoara în două, unul cu sediul în Timișoara, al doilea cu sediul în Vinga. Noul protopopiat înființat va cuprinde următoarele comune bisericești: Bărăteaz, Bencecu Român, Bodrogul Nou, Bodrogul Vechi, Călacea, Chinez, Felnac, Hodoni, Jadani, Mănăștur, Murani (cu filia Pișchia), Seceani, Secusigiu (cu filia Munar), Vinga (cu filia Dreispitz) și Sânicolaul Mic, ultima din protopopiatul Lipovei”[5] . ,,În anul 1948 protopopiatul avea un numãr de 4 745 f amilii cu 18 806 suflete repartizate într-un număr de 25 parohii (Bărăteaz, Becicherecul Mic, Bencecul de Jos cu filia Bencecul de Sus, Besenova Nouă, Călacea, Felnac, Firiteaz, Gelu cu filiile Colonia Mică, Mailat și Sâmpetrul Mic, Hodoni, Hunedoara Timișană, Jadani, Mănăștur, Merțișoara, Murani, Orțișoara, Pișchia, Sânandrei, Satchinez, Seceani, Variaș și Vinga).
În 1950, la desființarea protopopiatului, parohiile Felnac, Firiteaz, Fiscut, Hunedoara Timișanã, M ănăștur, Munar, Sânpetru German cu filia Satu Mic, Seceani, Secusigiu și Vinga, trec la protopopiatul Arad, celelalte parohii la cel al Timișoarei”[6]
După acesta i-a urmat în slujire, până în anul 1967 părintele protopop Alexandru Bocșianu , dirijor și compozitor.
Între anii 1967-1974 preotul Sasu Viorel Dumitru este cel care păstorește Biserica Ortodoxă din Vinga care este mai apoi transferat la parohia Arad-Gai , iar de acolo pleacă în Statele Unite ale Americii în calitate de protopop de Florida și a fost pensionat în anul 2012.
Din decembrie 1974 i-a urmat preotul Suciu Liviu. În timpul păstoririi sale s-au efectuat reparații capitale la clădirea și pictura bisericii, drept pentru care a primit hirotesia întru iconom stavrofor prin grija (pe atunci) Preasfințitului Părinte Dr.Timotei Seviciu al Ienopolei, Hălmagiului și Hunedoarei. A avut o activitate remarcabilă cu o longevitate de 40 de ani , publicând articole în revista ,,Biserica și Școala” și în ziarul local ,,Actualitatea de Vinga”. I-a fost încredințată conducerea cercului misionar numărul V, Vinga până în momentul în care a ieșit la pensie în 2014. Pentru cei 40 de ani de conducere spirituală a credincioșilor comunei Vinga , la 1 August 2014 a fost declarat cetățean de onoare al comunei Vinga.
Începînd cu luna iulie a anului 2014 și până în prezent, conducerea oficiului parohial a fost încredințată Pr. Răzvan Sas de către IPS Dr.Timotei Seviciu Arhiepiscopul Aradului.
– Cântăreţi şi epitropi de seamă.
Dintre cântăreții vingani care au contribuit la frumoasa cântare de la strană îi amintim pe : Cuzmici Ilie Jr, Cuzmici Sfeia Sr, Ilie Haica, Ioan Ștefanovici fiind primii cântăreți cunoscuți cu numele între anii 1897-1940. Din 1939 și până în anul 2000 avem cea mai lungă dar și cea mai frumoasă prezență la strană a cantorului Romescu Gheorghe o voce greu de egalat dar și de depășit. În anul 1995 vine alături de acesta fiul său Romescu Nicolae Gheorghe, care a învățat de la tatăl său glasurile, tipicul, și rânduielile liturgice și corale preluând în felul acesta ,,ștafeta”- moștenirea nu tocmai ușoară de la tatăl său.
- C. Aparține comunei și se întinde pe o suprafață de 4.85 ha. Printre personalitățile care au făcut cinste acestei localități se află înmormântați aici familia celebrului cofetar sârb Teodor Draskovits a căror ,,fondante de Vinga” au devenit unul dintre brandurile naționale, cantorii acestei biserici Ioan Ștefanovici și Romescu Gheorghe, precum și un monument ridicat în cinstea eroilor.
În anul 2015 în Duminica a III-a după Paști, în prezența d-lui Nicolae Ioțcu președintele Consiliului Județean, a autorităților locale și a domnului primar Sorin Negrei ,IPS Timotei Arhiepiscopul Aradului a fost prezent în mijlocul acestei comunități pentru a sfinți capela mortuară cu hramul ,,Învierea Domnului”.
- Activităţi culturale şi filantropice în trecut
– activ. culturală
Coruri; În anul 1927 se înființează corul Armonia al Parohiei Ortodoxe Vinga. Între anii 1939-1948 corul a fost dirijat directorul Școlii Nr. 1 Mili Nicolae.
Între anii 1957-1961 corul bisericii s-a unit cu corul căminului cultural a atins apogeul în ceea ce privește cântarea bisericească dar și cea laică, soliști vocali fiind în acele vremuri Ion Ghizdavu și Romescu Nicolae Gheoreghe(actualul cantor) avându-l ca dirijor pe Protopopul Alexandru Bocșanu. Acest cor a câștigânt toate premiile posibile la concursuri raionale, județene, urcând pe cele mai mari scene din zona de vest Opera din Timișoara și Palatul Cultural din Arad . În anul 1961 acest cor se desfințează datorită regimului politic communist care nu era de acord ca dirijorul acestui cor să fie un preot.
Căminul nu a mai avut cor din 1961 iar cântarea în biserică de atunci s-a făcut la unison corul fiind condus de Marcu Vichentie , Rancov Gavrilă, director la Școala Nr.2 din Vinga și Romescu Gheorghe (care a fost cel mai longeviv cantor 1939-2000) , după care ,,ștafeta” a fost preluată de fiul acestuia Romescu Nicolae Gheorghe care îl dirijează până în prezent. În anul 2012 corul Armonia a înregistrat un album de colinde la Radio Timișoara.
La începutul lunii august 2014 ,a avut loc în localitatea Vinga din judeţul Arad cea de-a noua ediţie a Zilelor Comunei. Deschiderea acestei manifestări a început cu un simpozion consacrat următoarelor aniversări: 800 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Vinga, 280 de ani de la stabilirea bulgarilor pe aceste meleaguri, 270 de ani de la ridicarea localităţii la rang de oraş privilegiat în Banat şi a 300 de ani de la martiriul sfinţilor Brâncoveni.
Biblioteci parohiale; Muzee, Concursuri; Activităţi catehetice
Parohia are o bibliotecă parohială, alcătuită din o serie de reviste editate de Biserica Ortodoxă Română. În viitor parohia își dorește și ridicarea unei clădiri care să servească drept muzeu pentru anumite obiecte de valoare moștenite de la înaintașii noștri.
- Profilul actual al parohiei
Începând cu toamna anului 2014 în parohia noastră au loc întâlniri săptămânale cu tinerii în cadrul cărora se realizează diferite activități: serbare de Crăciun, confecționare de mărțișoare pentru femeile din biserică cu ocazia zilei de 1 Martie, cântarea Prohodului în Vinerea Mare, un recital de cântece patriotice închinate eroilor, activități sportive desfășurate în curtea bisericii cu ocazia zilei internaționale a copilului, vizionarea de filme religioase, etc.
Anul trecut parohia noastră a organizat prima ediție a festivalului de colinde ,,Iată vin colindătorii”, festival la care au debutat tinerii din parohia noastră, alături de corul Armonia al parohiei, invitat de onoare fiind corul ,,Doina Banatului” de la Parohia Iosefin din Timișoara.
Bibliografice generală
- Protocol despre ședințele Sinodului eparhial în anul 1913, Arad, 1913.
- Buletinul eparhial, an. III, nr. 1-3, ianuarie-martie, 1951
- Rancov, Ioan, ing- Anul 2014 an aniversar pentru localitatea Vinga-scurtă prezentare monografică
- Medeleanu , Horia –Valori de patrimoniu de la vechea biserică românească din Vinga, în Revista Aradul Cultural
Adresă – Casa Parohială Nr.757; Nr . tel: 0357407637;
email:sas.razvan@yahoo.com
-Biserica Ortodoxă Română Vinga Nr.105
[1] Medeleanu , Horia –Valori de patrimoniu de la vechea biserică românească din Vinga, în Revista Aradul Cultural – p.57
[2] Rancov, Ioan, ing- Anul 2014 an aniversar pentru localitatea Vinga-scurtă prezentare monografică, p.5
[3] Ibidem,p.28
[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vinga,_Arad
[5] Protocol despre ședințele Sinodului eparhial în anul 1913, Arad, 1913, p. 56.
[6] Buletinul eparhial, an. III, nr. 1-3, ianuarie-martie, 1951, p. 7-8.
Slujiri arhierești:
În ziua de 10 februarie a anului 2013 în duminica a 16 după Rusalii IPS Arhiepiscop a efectuat o vizită pastorală în localitatea Vinga săvârșind Sfânta Liturghie iar în după-amiaza zilei, la oficiul parohial Vinga, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei a prezidat consfătuirea preoţilor Cercului misionar Vinga din Protopopiatul Arad.