În Duminica după Botezul Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a fost prezent în mijlocul credincioşilor din Parohia Tăgădău, de pe raza protopopiatului Ineu, însoţit fiind de protos. Iustin Popovici, consilier cultural, pr. Mihai-Octavian Blaj, consilier economic şi arhid. Tiberiu Ardelean. Aici, Înaltpreasfinţia Sa a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul”.

Potrivit tradiţiei, Ierarhul a fost întâmpinat de copii şi credincioşi îmbrăcaţi în straie populare, dar şi de un numeros sobor de preoţi de la parohiile învecinate, în frunte cu pr. Adrian Zaha, protopopul Ineului şi pr. Ioan Montoi, parohul bisericii.

Slujba de târnosire a fost oficiată în prezenţa a numeroşi credincioşi din satul Tăgădău, cât şi din împrejurimi, care au aşteptat acest moment de aleasă bucurie duhovnicească, precum şi a reprezentanţilor conducerii locale şi centrale.

După slujba de târnosire a urmat Sfânta Liturghie arhierească. La momentul rânduit, Chiriarhul, pe baza citirilor scripturistice (Mt.4; Ef. 4), a importanţei hramului bisericii, adică a Sfântului Ioan Botezătorul şi a Duminicii după Botezul Domnului, a vorbit celor prezenţi sub titlul ,,Misiune mântuitoare”, arătând legătura dintre misiunea Sfântului Ioan Botezătorul la Iordan şi începutul propovăduirii Domnului în Galileea, atât din punct de vedere istoric-bisericesc, cât şi doctrinar-moral. Înţelesul Evangheliei zilei este întregit de către Sfântul Ap. Pavel prin stăruinţa asupra trebuinţei creştinului de a conlucra cu darul primit de la Hristos Domnul şi aceasta în cadrul bisericii. Ori, biserica în sensul de casă a lui Dumnezeu lămureşte mai bine şi pe cel de obşte creştină, în căutarea desăvârşirii. Citiți în continuare →

În ziua prăznuirii ,,Soborului Sfântului Ioan Botezătorul”, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a luat parte la Sfânta Liturghie săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi, în biserica parohiei Arad- Centru, Catedrala veche din Arad.

Spre finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţia Sa, continuând o tradiţie de zeci de ani,  a dat răspuns invitaţiei comunităţii ortodocşilor sârbi din Arad, participând la Sfânta Liturghie săvârşită în Biserica Ortodoxă Sârbă din Arad-Centru, de către părintele Ognean Plavşici, protopopul sârbilor din Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a transmis tuturor credincioşilor ortodocşi sârbi un mesaj de felicitare, doriri de propăşire materială şi spirituală şi sărbători cu bucurie.

Crăciunul pentru creştinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial (numit „gregorian” sau de „stil nou”) . Singura sărbătoare celebrată în aceleaşi zile este, în urma convenţiei încheiate de capii Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume, sărbătoarea Paştelui. Citiți în continuare →

A doua zi după Sfânta şi dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rânduit încă de la început a se prăznui soborul cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului.

Deci, îndată după Botezul Domnului, Botezătorul se cinsteşte de toţi şi cu cântări se slăveşte, pentru că prin sobor se înţelege adunarea poporului în biserică, la cântarea şi slăvirea lui Dumnezeu, întru cinstea şi lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Celui ce se prăznuieşte.

Un sobor ca acesta, măcar că se săvârşea la toate bisericile ce sunt în toată lumea, ba încă se săvârşeşte şi astăzi; însă se face mai ales mare prăznuire în bisericile zidite în numele Botezătorului, precum oarecând în biserica lui de lângă Iordan, unde a botezat pe Hristos; în Sevastia, unde s-a tăiat de către Irod; în Antiohia, unde mina lui cea dreaptă a fost dusă de Sfântul Evanghelist Luca, şi în Constantinopol, unde acea sfântă mina se adusese din Antiohia şi unde mai ales se făcuse soborul acela, de vreme ce se adusese mina chiar în seara dumnezeieştii Arătări, când se face sfinţirea apelor. Citiți în continuare →

Sute de credincioşi din părţile Aradului şi Timişoarei, au participat marţi, 6 ianuarie 2015, la Sfânta Liturghie săvârşită la străvechea Mănăstire Hodoş-Bodrog. Tot mai mulţi credincioşi vin în fiecare an la Sfânta mănăstire în ziua de Bobotează, deoarece aici s-a îndătinat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Timotei şi la iniţiativa părintelui stareţ arhim. Nestor Iovan, o frumoasă tradiţie, şi anume, ieşirea în procesiune la râul Mureş, unde se face slujba Aghesmei Mari. Şi în acest an, după săvârşirea Sfintei Liturghii, soborul slujitorilor mănăstirii şi credincioşii, avându-l în fruntea soborului pe părintele stareţ arhim. Nestor Iovan, au ieşit în apropierea râului Mureş.

După săvârşirea slujbei Aghesmei Mari, părintele stareţ a adresat credincioşilor un bogat cuvânt de învăţătură, amintind printre altele şi motivaţia pentru care se iese la râul Mureş: „La mănăstirea noastră, potrivit unei rânduieli îndătinate de ani, întrucât suntem în apropierea unui râu, ieşim în procesiune în ziua de Bobotează, pentru a face Sfinţirea cea Mare a apei”. Totodată, părintele stareţ a amintit faptul că, apa sfinţită se obţine atunci când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Citiți în continuare →

În ajunul marii sărbători a Botezului Domnului, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului a oficiat Slujba Aghiasmei celei Mari la Mănăstirea ,,Sf. Simion Stâlpnicul” din municipiul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În ziua de Bobotează, Înaltpreasfinţitul Timotei, a săvârşit Sfânta Liturghie şi Slujba de Sfinţire a Aghiasmei celei Mari, la Catedrala arhiepiscopală ,,Sfânta Treime” din Arad, înconjurat de soborul preoţilor şi diaconilor.

La timpul cuvenit Înaltpreasfinţia Sa a rostit un bogat cuvânt de învăţătură sub titlul ,,Arătare dumnezeiască” explicând în lumina citirilor Apostolului şi Evangheliei praznicului (Tit 2-3, Matei 3), despre legătura dintre praznicul Naşterii şi Botezului Domnului cu sublinierea arătării în lume a Fiului lui Dumnezeu, iar cu botezul de la Ioan, arătarea Sfintei Treimi şi prin aceasta şi a credinţei adevărate pe care o mărturisim odată cu taina Sfântului Botez. Totodată, chiriarhul a explicat conţinutul unor imne ale slujbei Aghiasmei celei Mari, în sensul primirii de către credincioşi a darurilor Sfântului Duh, revărsate peste întreaga făptură prin Botezul Mântuitorului sau arătarea Sa în lume, Cuvântul lui Dumnezeu, Fiul Însuşi, întărit prin glasul Părintelui Său şi adeverit prin sălăşluirea Sfântului Duh, prin care toate s-au făcut. Citiți în continuare →

Botezul Domnului se mai numește și „Arătarea Domnului”, „Descoperirea Cuvântului Întrupat”, „Epifania” sau „Teofania”, deoarece rememorează momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului, ocazie cu care s-a arătat lumii Sfânta Treime; glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat și stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh Se coboară în chip de porumbel. „Iar botezându-Se Iisus, când ieșea din apă, îndată cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu S-a văzut pogorându-Se ca un porumbel și venind peste El” (Matei 3, 16). Tot atunci, Hristos Domnul s-a descoperit tuturor ca Mesia cel mult așteptat. Acest episod biblic este relatat în scriptura Noului Testament, de Sfântul Evanghelist Matei în capitolul 3, verstele de la 13 la 17, text care se citeşte la Sfânta Liturghie de Bobotează, iar la ceilalţi Sfinţi Evanghelişti după cum urmează: Marcu 1, 9 – 11; Luca 3, 21 – 22; Ioan 1, 29 – 34. Mântuitorul vine la Ioan la Iordan când avea vârsta de 30 de ani. La evrei, această vârstă era cea a maturității. Botezul lui Ioan nu este tot una cu Botezul creștin, deoarece ceea ce săvârșea Sf. Ioan Proorocul la Iordan era doar o prefigurare a botezului creștin care își are începutul în Pogorârea Duhului Sfânt la 50 de zile după Învierea Domnului și la 10 zile după Înălțarea Sa la cer. Cele mai vechi mărturii despre existența acestei sărbători le avem din secolul al III-lea. Referiri găsim la Clement Alexandrinul, Sf. Grigorie Taumaturgul i se atribuie o predică la această sărbătoare, iar în cartea „Constituțiile Apostolice” o găsim trecută printre primele sărbători creștine, alături de Nașterea și de Învierea Domnului. Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus. Citiți în continuare →

În Duminica dinaintea Botezului Domnului, prima din acest An omagial dedicat misiunii parohiei şi mănăstirilor azi, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea ,,Sf. Simeon Stâlpnicul”, Arad-Gai. Obştea mănăstirii, în frunte cu maica stareţă stavrofora Magdalena Borteş, l-au întâmpinat cu multă bucurie, ca de fiecare dată, pe Arhipăstorul arădenilor.

La momentul rânduit, slujba a fost înfrumuseţată prin hirotonia întru preot a diaconului Craveţ Cătălin, hirotonit pe seama parohiei Roşia Nouă, pe care la  finalul slujbei Ierarhul l-a hirotesit duhovnic.

În cuvântul de învăţătură, pe baza citirilor scripturistice ale duminicii (Mc. 1; 2 Tim. 4), a vorbit credincioşilor sub titlul ,,Calea vieţii veşnice”, prin botez şi Sfintele Taine ale Bisericii. De asemenea, chiriarhul a amintit despre faptul că, în această perioadă, după încheierea sărbătorilor din acest răstimp şi colindatul credincioşilor la biserică, acum se continuă cu sfinţirea caselor de către preoţi, care prin aceasta întăresc lucrarea de comuniune şi conlucrare pe calea vieţii veşnice, pe care o pregăteşte Sfântul Ioan Botezătorul: ,,Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui...”. Prin aghiasmă se face nu numai sfinţirea caselor, ci şi a trupurilor şi sufletelor omeneşti. Totodată, acesta este cel mai bun prilej pentru desfăşurarea lucrării pastorale a preoţilor în parohie, un act de misiune a parohiilor în viaţa credincioşilor, la acest început de an omagial dedicat misiunii parohiei şi mănăstirilor azi, a amintit Înaltpreasfinţia sa.

Protos. Iustin Popovici Citiți în continuare →

La cumpăna dintre ani, în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Arad, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de mulţumire pentru binefacerile primite în anul care a trecut, şi de binecuvântare a anului care a sosit, în finalul căreia a adresat credincioşilor prezenţi un părintesc cuvânt de învăţătură sub titlul ,,Anul bisericesc şi civil”. Ierarhul a arătat legătura dintre aceştia reflectat în Calendarul creştin ortodox care se prezintă ziditoare pentru oameni atât pe plan material cât şi spiritual, zile importante din viaţa lumii găsind corespondenţă în perioada praznicelor cu însemnătate religioasă.
Arhiepiscopul Aradului a fost prezent la Catedrala arhiepiscopală şi în ziua praznicului, la Sfânta Liturghie, în fruntea soborului preoţilor şi diaconilor slujitori. În predica cu titlul ,,Semnul legământului”, Înaltpreasfinţia Sa, având în vedere citirile scripturistice ale praznicului (Col.2; Lc 2), a arătat cum acte ale Vechiului Testament prefigurează pe cele ale Noului. Circumciziunea este pentru Taina Sfântului Botez cea a inimii, având înţelesul dezbrăcării de omul cel vechi pentru îmbrăcarea în cel nou, spre formare deplină în Hristos Domnul. Începutul unui An nou îndeamnă la o astfel de lucrare după bilanţul trecutului prospectând un viitor care să armonizeze viaţa nouă cu voia lui Dumnezeu. Anul început şi închinat în Biserica Ortodoxă Română misiunii parohiei şi mănăstirii azi, are în vedere cele amintite, luând învăţătura de credinţă în sprijinul strădaniilor de sporire a binelui în viaţa personal şi cea obştească, a amintit Chiriarhul. Citiți în continuare →

Biserica Ortodoxă sărbătorește la 1 ianuarie, la opt zile de la Nașterea Domnului, Tăierea împrejur cea după trup a Mântuitorului Hristos.

Sinaxarul acestei zile amintește că: „De la Sfinții Părinți am luat obiceiul să sărbătorim, după încheierea anului calendaristic, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Domnul a primit aceasta, ca să înlăture rânduiala Legii Vechi și să pună în loc tăierea împrejur cea după Duh cea nefăcută de mână. Deci, sărbătorim această zi ca pe un praznic împărătesc. Căci Domnul, după cum ne-a cinstit pe noi, luând trup omenesc, întru totul asemenea nouă, afară de păcat, tot așa a binevoit să primească și tăierea împrejur. Întâi, ca să astupe gurile ereticilor care îndrăznesc a zice că Domnul n-a luat trup, ci că S-a născut ca o nălucire. Dar dacă n-ar fi luat trup, cum S-ar fi tăiat împrejur? Și al doilea ca să astupe gurile iudeilor celor neînțelegători, care îl cleveteau că nu păzește sâmbăta și că strică Legea. Pentru aceasta, după opt zile de la nașterea Lui cea sfântă din Fecioară, a binevoit să fie adus de Maica Sa și de Iosif, în locul unde, după obicei, iudeii se tăiau împrejur. Și a fost tăiat împrejur; și I s-a dat numele Iisus, nume adus din cer de îngerul Gavriil, mai înainte de zămislirea Lui în pântecele Fecioarei. Și iarăși întorcându-Se Domnul cu părinții Săi acasă, a viețuit omenește, crescând cu anii, cu Înțelepciunea și cu harul, pentru mântuirea noastră”. Citiți în continuare →