Cât este de mare evlavia poporului nostru dreptcredincios pentru Cuvioasa Parascheva o putem constata mai ales în aceste zile şi mai ales la sărbătoarea ei, de la 14 octombrie.
Desigur piscul, încununarea prăznuirii se consumă la Iaşi, la racla cu sfintele moaşte ale ocrotitoarei Moldovei şi a întregii Românii, dar expresia deosebitei cinstiri a sfintei o constituie şi zecile de biserici de enorie sau mănăstireşti închinate ei pe tot cuprinsul ţării.
În Arhiepiscopia Aradului, nu mai puţin de 17 locaşuri de cult, au drept hram şi patroană spirituală pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Între acestea şi biserica Schitului de maici Bodrogul-Vechi, aparţinător Sfintei Mănăstiri Hodoş-Bodrog, protopopiatul Arad.
În ultimul deceniu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei şi prin osteneala Preacuviosului arhimandrit Nestor Iovan, stareţul mănăstirii Hodoş-Bodrog, s-a pus temelia materială şi spirituală a schitului, prin constituirea obştii monahale, ridicarea chiliilor şi a bisericii. Situată în lunca Mureşului, într-un peisaj mirific, aproape de nebănuit, la numai câţiva kilometri de Municipiul Arad, cu drum de acces asfaltat, la mică distanţă de străvechea mănăstire a Bodrogului, peste Mureş, aşezarea monahală oferă spaţiul prielnic pentru reculegere şi mângâiere sufletească. Biserica schitului, de lemn, în stil maramureşean, având hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, se înscrie estetic în ambientul locului, oferind totodată ospitalitate şi adăpost pelerinilor.
Anul acesta, de hram, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preacuviosul arhimandrit Nestor Iovan, stareţul mănăstirii Hodoş-Bodrog, înconjurat de soborul slujitor, în prezenţa unui număr mare de credincioşi. Sfânta slujbă, cuvântul de învăţătură, locul binecuvântat, au creat acea atmosferă de înălţare sufletească pentru care cei prezenţi au venit aici. La ieşirea din biserică pelerinii prezenţi au primit din partea obştii, cu prilejul hramului, cozonac şi colivă. Cu sentimentul de a se fi alăturat sufleteşte, de aici de pe meleaguri arădene, celor ce s-au ostenit să meargă şi se închine sfintelor moaşte ale Cuvioasei, la Iaşi, pelerinii s-au întors acasă, cu credinţa ocrotirii lui Dumnezeu, preamărit prin sfinţii Săi.
Ziua de 9 octombrie a fost desemnată Ziua Holocaustului în România. În fiecare an, în preajma acestei zile, Comunitatea Evreilor din municipiul Arad organizează comemorarea victimelor Holocaustului: deportaţi, întemniţaţi, exterminaţi, rămaşi fără adăpost, fără familii. Deşi în judeţ nu au fost consemnate deportări, aproape toţi cei care mai trăiesc astăzi au avut rude sau prieteni care au fost deportaţi, unii decedaţi în lagărele naziste. „În oraş sunt evrei care şi-au pierdut 80 % din familie în lagărele naziştilor. În memoria lor, în cimitirul vechi evreiesc s-a ridicat un monument, unde zeci de persoane se reculeg de fiecare dată”, ne-a mărturisit Domnul Ionel Schlesinger, Preşedintele comunităţii Evreilor din Arad.
Cu acest prilej preşedintele Comunităţii evreilor din Arad a făcut o prezentare a situaţiei comunităţilor evreieşti, la nivel internaţional, naţional şi local. A evidenţiat faptul că Aradul este un model de convieţuire pentru România, iar relaţiile evreilor la nivelul comunităţii cu celelalte culte sunt excelente.
Din neguri încărcate de istorie, tradiţia locală a credincioşilor din Podgoria Aradului ne dezvăluie istorisiri despre un izvor cu apă tămăduitoare, izvorul Mânăstirii Feredeu, cercetat de pelerini îndeosebi în Vinerea de după Paşti şi, mai aproape de zilele noastre, la Ziua Crucii, de la 14 septembrie. Binecunoscut în zonă sub denumirea de Izvorul Maicii Domnului, izvorul de la Feredeu a intrat de secole în tradiţia şi folclorul local, în memoria colectivă, datorită vindecărilor miraculoase petrecute de-a lungul anilor, pe care localnicii şi pelerinii veniţi aici le povestesc pătrunşi de fiorul sfânt al credinţei şi al evlaviei. În jurul izvorului tămăduitor viaţa monahală s-a plămădit, potrivit izvoarelor documentare, cu multe sute de ani în urmă. Mai aproape de noi, un schit ia fiinţă aici la anul 1926, iar peste câţiva ani, în anul 1932, prin strădanianeobosită a arhimandritului Policarp Moruşca, primul episcop al românilor din America, pe atunci stareţ la mânăstirea Hodoş- Bodrog, se sfinţeşte aici, sub păstorirea episcopului Grigorie Comşa, un paraclis cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Astăzi aici la Feredeul din Deal, unit cu Feredeul din Vale, funcţionează, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei al Aradului, Sfânta Mânăstire Feredeu din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, avându-l ca stareţ pe Preacuv. Arhimandrit Ilarion Tăucean. Graţie strădaniilor pe care le-a depus, încă din anul 1985 de când Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei i-a încredinţat organizarea vieţii monahale de aici, preacuvioşia sa a schimbat faţa locurilor, ridicând la izvorul Feredeului o biserică şi chilii pentru monahi, iar anul acesta un paraclis de vară. Drumul asfaltat până sus la izvor înlesneşte accesul pelerinilor pe tot parcursul anului. Bucuria duhovnicească a sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci din acest an a fost sporită la mânăstirea Feredeu de prezenţa binecuvântată a Înaltpreasfinţitului dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului care, împreună cu soborul preoţilor, a săvârşit aici Sfânta Liturghie. Îndemnul de cinstire al sfintei cruci şi de punere a întregii noastre vieţi sub ocrotirea Celui ce S-a răstignit pe ea, cu moartea pe moarte călcând, din predica Chiriarhului au săpat brazdă adâncă în sufletele credincioşilor veniţi să se reculeagă în acwest binecuvântat de Dumnezeu loc. Părintele stareţ, P. Cuv. Arhimandrit Ilarion Tăucean a mulţumit Chiriarhului pentru bucuria duhovnicească pe care a oferit-o obştii monahale şi pelerinilor prin împreuna slujire şi prin cuvintele de povaţă părintească.



În ultima decadă a lunii august, în biserica parohiei Pescari, protopopiatul Sebiş, din cadrul Arhiepiscopiei aradului s-a desfăşurat întâlnirea întrunirea preoţilor din cercul misionar Gurahonţ. Întâlnirea a fost urmată slujba Sfintei Taine a Maslului, săvârşită de preoţii aparţinători cercului misionar, în prezenţa unui număr mare de credincioşi din parohia Pescari şi satele vecine. Tema întrunirii, intitulată „Mijloace de luptă împotriva patimilor” a fost susţinută de către preotul Ioan Daşcău de la parohia Almaş. Preacucernicia sa a arătat multele ispitiri la păcat prin care sunt încercaţi credincioşii, mai ales tinerii din zilele noastre. Lupta împotriva acestor ispitiri şi păcate trebuie să fie pe măsură, iar călăuzirea în această luptă o face Sfânta Biserică prin slujitorii ei. Ca mijloace de luptă, spunea părintele, avem Sfintele Taine, mai ales cea a Mărturisirii şi iertării păcatelor, un alt mijloc fiind rugăciunea, dar nu un program de rugăciune numai dimineaţa şi seara ci acel „roagă-te neîncetat”, astfel încât să-ţi fie vorbirea ca o rugăciune şi lucrul ca o rugăciune. În acest sens părintele îl cita pe regretatul părinte Teofil Pârâian care arăta în una din scrierile sale, felul în care trebuie făcută rugăciunea de toată vremea (rugăciunea inimii): când inspiri zici „Iisuse Fiule lui Dumnezeu”, iar când expiri zici „miluieşte-mă pe mine păcătosul”. Rugăciunii trebuie să-i alăturăm postul şi milostenia, iar toate acestea la un loc se încununează prin săvârşirea faptelor bune. În încheiere părintele a îndemnat pe cei prezenţi la iubire jertfelnică faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele şi totodată la păstrarea tradiţiilor noastre strămoşeşti. Au urmat apoi discuţii pe marginea temei prezentate, totul încheindu-se cu o agapă frăţească la care au luat parte preoţii cercului misionar, împreună cu maicile preotesele şi cântăreţii bisericii.

Fiul marelui poet naţional Tudor Arghezi, Baruţu T. Arghezi (personaj memorabil al scrierilor acestuia, alături de Miţura Arghezi), autor al unor importante volume de istorie literară, proză şi poezie, pe numele oficial Iosif Theodorescu, a plecat dintre noi, încetând din viaţă în ziua de 25 august a.c., la vârsta venerabilă de 84 de ani la Arad, locul unde, alături de soţia sa Doina Arghezi, a petrecut momente memorabile în ultima perioadă a vieţii,. Aici, la Arad, graţie înţelegerii deosebite şi preţuirii pe care au găsit-o din partea Universităţii de Vest ,, Vasile Goldiş”, în mod special a rectorului, Prof univ. dr. Aurel Ardelean, Baruţu şi Doina Arghezi au fondat, sub egida Universităţii V. Goldiş şi a Academiei Române, Centrul de Cercetare a Literaturii Argherziene, la 21 mai 2009, de ziua nasterii lui Tudor Arghezişi au înfiinţat Muzeul de Artă „Doina şi Baruţu Arghezi”. dotat cu manuscrise inedite ale poetului, cu volume din biblioteca personală şi obiecte de familie.

Sâmbătă, 28 august a.c., în parohia Şepreuş, din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, s-a deschis ediţia a III-a a ,,Zilelor Şepreuşului”, în organizarea Primăriei comunei Şepreuş, cu sprijinul parohiei ortodoxe de aici. Programul manifestărilor dedicate acestui eveniment a cuprins şi slujbe religioase, oficiate de un sobor de preoţi, în fruntea cărora s-a aflat Înaltpreasfinţitul Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, oaspete aşteptat cu multă dragoste şi totodată ,,Cetăţean de Onoare” al localităţii. Înaltpreasfinţia Sa a fost însoţit de părintele Nicu Breda, protopopul Aradului.



A devenit o tradiţie a ultimilor ani ca în luna august la Catedrala Veche din municipiul Arad să se întrunească fraţii şi surorile din cadrul Oastei Domnului în Adunarea anuală pe ţară.