Itinerar chiriarhal al IPS Părinte Timotei în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului

Săptămâna Mare, care începe odată cu Denia din Duminica Floriilor, are o semnificație cu totul aparte pentru creștini. Așa cum arăta Sfântul Ioan Scărarul, prin lucrarea sa denumită „Scara”, și Săptămâna mare poate fi comparată cu treptele unei scări pe care creștinul urcă, alături de Hristos, în Ierusalim, de la Cina cea de taină, apoi în grădina Ghetsimani, culminând cu batjocoririle, pătimirile și jertfa Sa pe Crucea de pe Golgota.

Dar în capătul acestei „scări” cum am numit-o nu stă deznădejdea, ignoranța sau moartea, ci Viața Cea fără de moarte, care a înviat și a restaurat pe omul cel vechi, înlocuindu-l cu Noul Adam, adică cu El Însuși, Cel care a zdrobit iadul și moartea, Hristos, Domnul Cel Înviat.

Deniile, care se săvârșesc în această săptămână, aduc o atmosferă specială, care ne îndeamnă la rugăciune, smerenie și cugetare pentru a ne identifica cu Cel care a pătimit pentru noi.

Chiriarhul arădean, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Dr. Timotei a participat și a săvârșit la Catedrala „Sfânta Treime” aceste slujbe ale deniilor Săptămânii mari.

În marea zi de Joi, la Denia celor 12 Evanghelii, Ierarhul a explicat, printr-un cuvânt de învățătură adecvat, semnificația jerfei lui Hristos pe Cruce, prin faptul că cele 12 Evanghelii au și un număr simbolic pentru că, pe de-o parte arată cifra celor 12 apostoli ai Mântuitorului (după Cina cea de taină, Iuda s-a rupt total de dragostea lui Hristos și și-a luat viața), iar pe de cealaltă parte, reliefează momentele de mare însemnătate din viața lui Hristos, Mielul lui Dumnezeu, adică Cel care, așa cum spune proorocul Isaia, s-a dus spre junghiere, întru smerenie și ascultare față de misiunea pe care a avut-o de îndeplinit, pentru neamul omenesc.

Totodată, în Vinerea Mare, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop a asistat la săvârșirea Ceasurilor Împărătești, în care, se face o „recapitulare” a deniei de Joi. Întreaga zi este una sobră, de doliu și aliturgică, deci în care nu se săvârșește dumnezeiasca Liturghie, pentru că, după scrierile scripturistice și cultice, „Cel Ce este Cuvântul lui Dumnezeu, se pune în mormânt…”.  Tocmai de aceea, după această rânduială a Ceasurilor, creștinul merge pe urmele unui discipol mai de taină a lui Hristos, fariseul Iosif din Arimateea, care cere de la Pilat trupul mort pe cruce. Astfel, o frumoasă și bogată rânduială are loc spre această întâmplare, anume Vecernia punerii în mormânt. Bisericile ortodoxe de pretutindeni îl au pe Hristos zugrăvit pe un epitaf, adică pe o bucată de material, care arată această punere în mormânt, cu un tropar cunoscut: „Iosif cel cu bun chip de pe lemn luând preacurat Trupul Tău…”.

Chiriarhul a săvârșit această slujbă în Catedrala istorică a Aradului, alături de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și ostenitori la Centrul Eparhial.

Vineri seara, Ierarhul a slujit denia Prohodului Domnului, care, practic, pecetluiește această zi de doliu, smerenie și rugăciune, cu post aspru, după cum am arătat mai sus, în Catedrala „Sfânta Treime”.

În Sămbăta Mare, aproape de ora 21, Chiriarhul arădean a fost prezent, din nou, în Catedrala Arhiepiscopală, unde, alături de Preasfințitul Părinte Episcop-Vicar Emilian Crișanul, a primit Sfânta Lumină, venită pe calea aerului, direct de la Ierusalim și adusă de o delegație specială, din care au făcut parte Părintele inspector Tiberiu Ardelean și Părintele inspector Arhid. Bogdan Noghiu.

Arhid. Claudiu Condurache